Eliminarea unor baraje artificiale ar face râul Mureș unul mai sănătos. În acest sens, luna trecută, Grupul Milvus, în colaborare cu Societatea Română de Sălbăticie și cu Asociația „Fauna & Flora International”, au finalizat proiectul de identificare a barierelor artificiale ce pot fi eliminate în bazinul superior al Mureșului, de la izvor până la Reghin.
Barajul de la Ciumani, deocamdată primul care ar putea fi înlăturat
Un prim baraj propus de ONG-urile de mediu spre a fi înlăturat și în privința căruia sunt de acord atât Apele Române, cât și administrația locală este cel de la Ciumani, Harghita. Înlăturarea acestuia ar restabili conectivitatea speciilor de pești pe o lungime de 143 de kilometri de râu, a declarat managerul de proiect din partea Asociației Milvus, Komáromi Réka:
„Am cartografiat peste 550 de kilometri de râu și afluenți și am identificat 185 de obstacole. Aceste date au fost incluse în baza de date „Open Fish Maps”, fiind realizată și o hartă interactivă. Printre pragurile care pot fi eliminate există cel de la Ciumani, care afectează migrația a cel puțin 15 specii de pești, dintre care trei figurează în Cartea Roșie a vertebratelor din România, cum ar fi chișcarul, mihalțul și lipanul”.
Komáromi Réka adaugă că, în principiu, dacă se va rezolva finanțarea, atât Apele Române, Direcția Județeană de Mediu Harghita, cât și administrația locală din Ciumani sunt de acord cu înlăturarea de pe râul Mureș a acelui baraj, construit în perioada comunismului pentru o întreprindere industrială care acum nu mai există.
Potrivit experților, râul Mureș este unul dintre cele mai bine păstrate din țară și este habitat pentru 24 de specii de pești, dintre care opt fac parte din rețeaua „Natura 2000”, iar patru sunt incluse pe Lista Roșie a vertebratelor din România.
Pe mai multe râuri din țară există baraje mici care pot fi înlăturate
Președintele Societății Române de Sălbăticie, implicată și ea în identificarea diverselor bariere artificiale create pe cursul superior al râului Mureș, Alexandru Bulacu, a arătat că partenerii de proiect de la Asociația „Fauna & Flora International” au făcut același lucru pentru bazinul inferior al Mureșului, până la ieșirea din țară, în județul Arad:
„Aceleași lucruri s-au făcut și în alte bazine hidrografice din țară. Noi am lucrat și pe râul Prut, sunt colegi din țară care au lucrat pe Olt și pe afluenți, încercând să ne extindem cât mai mult în bazinele hidrografice ale României. În proiectul în care am lucrat s-a creat o hartă la dispoziția publicului, existând pe site-ul nostru și al partenerilor de la Milvus link către acea hartă. În privința altor bazine de râuri, am lansat o propunere de proiect pentru Târnave. Noi suntem concentrați pe Târnava Mică și există alți colegi de la Asociația Adept, împreună cu Universitatea din Sibiu, care vor să cartografieze Târnava Mare”.
Acesta adaugă că ONG-urile partenere la proiect și-ar fi dorit ca și barajul de la Brâncovenești să fie eliminat, însă Apele Române au răspuns că acest lucru nu se poate realiza.
Citește și: Aproape 2 milioane de lei pentru modernizarea transportului public din Sighişoara
Asociațiile de mediu spun că au mai fost identificate și alte astfel de baraje mici pe râul Mureș, care sunt inutile din punct de vedere hidrografic, însă proprietarii nu și-au dat acordul pentru eliminarea acestora. În plus, mai spune Alexandru Bulacu, s-au făcut cercetări și pe bazinul Oltului și în partea de sud-vest a României, în Caraș-Severin, unde râurile de acolo au început să fie inventariate.
Valeriu Russu