Hidrocentrala Răstolița, începută la finalul anilor ’80 și realizată în proporție de până la 98%, nu mai are un termen clar de finalizare. Hidroelectrica admite că proiectul este blocat, în principal din cauza proceselor de mediu și a dificultăților legate de companiile implicate.
Compania arată. în raportul anual al Hidroelectrica pentru 2025, citat de economica.net că soarta investiției depinde de rezultatul litigiilor aflate în desfășurare:
“AHE Răstolița – proiect constrâns din cauza: soluționării nefavorabile a litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată (defrișare și scoatere din fond forestier), Hidroconstrucția SA – antreprenor general – în insolvență, lipsă proiectant general (ISPH Project Development SA în faliment). Sunt în derulare lucrări necondiționate de defrișare și scoatere din fond forestier. Până la soluționarea litigiilor data finalizării proiectului/punerii în funcțiune rămâne incertă”
În același timp, acordul de mediu al proiectului a fost suspendat prin decizie definitivă, ceea ce a dus la oprirea lucrărilor:
“Acordul de mediu aferent proiectului AHE Răstolița a fost suspendat prin hotărâre definitivă a instanței. Ca urmare a acestei decizii, în perioada de raportare nu au fost desfășurate activități de implementare a proiectului. În paralel, acordul de mediu face obiectul unui litigiu privind anularea acestuia, aflat pe rolul Tribunalului Cluj”
Un nou termen în procesul inițiat de organizațiile Declic și Bankwatch este programat pentru 19 mai, la Tribunalul Cluj.
Investiția depășește 1,45 miliarde de lei, iar autoritățile atrag atenția asupra impactului financiar în cazul abandonării proiectului:
Deși ar fi trebuit să fie pusă în funcțiune în noiembrie 2025, hidrocentrala rămâne, în prezent, un proiect cu viitor incert, dependent de hotărârile instanțelor.
ONG-urile de mediu susţin că aceste hidrocentrale nu sunt eficiente
„Instanța a fost din nou de partea naturii și a decis că protejarea mediului este mai presus de presiunile transpartinice. Nu putem sacrifica natura la infinit. AHE Răstolița propune un schimb neprofitabil – 10 râuri sacrificate pentru nici 0,1% contribuție la producția de electricitate. Toate acestea, în baza unei autorizații de construire care nu mai este valabilă de decenii întregi”, a declarat Viviana Stoica, Coordonator Campanie Hidroenergie pentru Bankwatch România toamna trecută, când instanța a aprobat cererea pentru stoparea temporară a lucrărilor la hidrocentrala Răstolița, până la soluționarea definitivă a dosarului.
“Este deja a treia decizie judecătorească care arată că hidrocentrala de la Răstolița poate avansa doar prin încălcarea legilor, subminând interesele cetățenilor României”, a completat și Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic, citată de economica.net.
Realitatea este alta, iar interesele sunt cu totul diferite
Conform investigațiilor noastre, interesele din spatele acestor blocaje ar fi cu totul altele. Nimeni nu poate crede că activiștii de mediu sunt atât de porniți să oprească un proiect finalizat în proporție de 98% doar pentru a apăra un arin comun, care crește în orice parc din România și care ocupă undeva sub 1% din suprafața cuvei lacului de acumulare de la Răstolița. Și nici povestea cu producerea unui număr mic de MWh nu trebuie să o credem așa cum ne este ea prezentată.
„Hidroenergia a salvat România, în ultimele 24 de ore, de la colapsul sistemului energetic, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, exact în momentul în care vântul și soarele au dispărut complet din balanța electroenergetică națională„, susținea președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, după acele incidente petrecute în decembrie 2025. „Aceasta este realitatea care, de la cele mai înalte funcții în stat, este ignorată, în timp ce se întârzie sau se blochează finalizarea hidrocentralelor și se repetă obsesiv că ‘mai bine vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele’. Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. E vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta va deveni parte din problemă”, a transmis șeful AEI.
Am ținut să oferim acest exemplu pentru a sublinia importanța amenajărilor hidroenergetice, singurele care pot, în timp real, să combată fluctuațiile din sistemul național și să prevină căderea sistemului energetic.
Cu alte cuvinte, ONG-iștii care susțin că anumite hidrocentrale ar produce prea puțină energie și că nu merită efortul omit să spună, intenționat, că sistemul hidroenergetic are acest rol deosebit de important. De ce omit să spună acest lucru? Fără a putea demonstra, deocamdată, o legătură directă, se pare că, atunci când sistemul hidroenergetic nu poate interveni pentru a regla aceste fluctuații, intervin „băieții deștepți”, care importă, în timp real, energie la prețuri exorbitante. Potrivit unor surse, costul energiei importate în 2025 ar fi fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Concluziile le trageți dumneavoastră.
Costul mediu, în 2025, al producerii energiei hidro în România a fost de 50–250 lei/MWh, iar costul energiei importate a fost de 1.500–2.000 lei/MWh.
Vom reveni cu o amplă anchetă jurnalistică pentru a demasca interesele reale din spatele acestor blocaje, care duc până la vârful conducerii țării, și anume la președintele Nicușor Dan, care, în noiembrie, fără nicio motivare, a atacat la CCR legea privind scoaterea a șapte hidrocentrale aflate în construcție din ariile protejate.
Dragoș Bardoși
URMĂREȘTE ȘI