Dacă astăzi vorbim despre „comune-dormitor” care gravitează în jurul marilor orașe, în perioada comunistă acest rol era jucat, în interiorul urbei, de cartiere. În orașe mici sau mari, regimul comunist a construit sute de astfel de cartiere pentru muncitorime. Cel mai mare dintre acestea, în Târgu Mureș, este cartierul Tudor Vladimirescu.
Construit în principal începând cu anii ’60, cartierul a fost gândit ca o zonă rezidențială de mari dimensiuni, destinată muncitorilor aduși de industrializarea accelerată. Blocuri ridicate rapid, infrastructură funcțională și o densitate mare a populației au definit, încă de la început, profilul unui spațiu conceput mai degrabă pentru locuire decât pentru o viață comunitară complexă.
Pe lângă nevoia de locuințe, Tudorul, așa cum îl numim popular, a devenit și un instrument de reorganizare demografică, prin atragerea de populație din alte regiuni ale țării. În același timp, structura urbană a fost articulată în jurul unor artere majore, precum Bulevardul 1 Decembrie 1918, care traversează cartierul și îl conectează cu restul orașului. Intersecția cunoscută sub numele de Fortuna a devenit, în timp, un punct central al vieții cotidiene din zonă.
Dincolo de imaginea tipică de cartier de blocuri, zona are rădăcini istorice mult mai vechi. Trasee documentate încă din secolul al XVI-lea străbat actualul perimetru, iar în apropiere s-au aflat spații marcate de evenimente dramatice, precum ghetoul evreiesc din 1944. Din păcate, însă, reperele istorice ale cartierului pot fi descoperite doar în bibliografie, nefiind marcate în niciun fel în teren.
Astăzi, cartierul rămâne cel mai mare din oraș și funcționează ca un veritabil „oraș în oraș”. Dispune de școli, grădinițe, biserici, spații comerciale și zone de servicii care îi conferă autonomie urbană. În ultimii ani, autoritățile au încercat să completeze moștenirea funcțională a cartierului cu investiții în spații verzi și zone de agrement, semn că vechiul cartier-dormitor încearcă să se transforme într-un spațiu mai echilibrat din punctul de vedere al calității vieții.
95 de spații comerciale de la Fortuna la Corina
Având în vedere suprafața mare pe care se întinde cartierul, ar fi nevoie de săptămâni bune pentru a număra punctual fiecare magazin sau spațiu comercial din zona Tudor. Trebuie subliniat că aici se află câteva puncte comerciale importante, inclusiv Mureș Mall, precum și supermagazine amplasate în special la ieșirile spre Corunca și Livezeni.
Am încercat totuși să realizăm un profil al spațiilor comerciale de pe principala arteră a cartierului, respectiv pe traseul Bulevardului 1 Decembrie 1918, de la stația Fortuna până la sensul giratoriu de la Corina, pe ambele sensuri de mers, adică aproape 1 km liniar.
Aici, spațiile comerciale sunt amenajate în proporție de 100% la parterul blocurilor și am numărat nu mai puțin de 95 de spații comerciale, dintre care 5 sunt goale sau scoase la vânzare. Un element interesant este densitatea ridicată de magazine de haine și pantofi – 14 unități – și de spații alimentare (incluzând ABC-uri, carmangerii și aprozare) – 8 unități. În paralel, apar și servicii de nișă (toaletaj canin, agenții de turism, obiecte bisericești), dar și o prezență consistentă a farmaciilor (7 unități), magazinelor de telefoane și accesorii (5), cabinetelor stomatologice (3), sucursalelor bancare (4) și saloanelor de înfrumusețare (5).
Citeşte şi: Târgu Mureş: Centrul unui târg care e oraş doar în acte
Pe doar un kilometru de arteră principală din Tudor, realitatea bate orice etichetă prăfuită de „cartier-dormitor”: aproape 100 de spații comerciale, dominate clar de retailul de volum și o concentrare impresionantă de farmacii și servicii rapide. Nu vorbim despre rafinament sau branduri de lux, ci despre un ecosistem urban care trăiește din flux, din consum zilnic și din nevoile concrete ale oamenilor. Tudorul nu mai doarme de mult – funcționează ca un mic centru comercial în aer liber, unde fiecare metru de trotuar produce, iar concurența se joacă la rulaj, nu la imagine.
Spațiul verde și terenurile de joacă
În Tudor există numeroase zone verzi, majoritatea între blocuri, unde sunt amenajate și spații de joacă pentru copii. Primăria Târgu Mureș a anunțat finalizarea și inaugurarea, sâmbătă, 14 septembrie 2024, a Parcului Substejeriș, situat pe Calea Sighișoarei nr. 49, un proiect de reconversie și refuncționalizare a unui teren de 4 hectare, destinat să ofere locuitorilor un spațiu verde modern și atractiv. Proiectul, care acoperă o suprafață de 37.744 mp, a fost realizat cu scopul de a crea un parc cu 90,64% spațiu verde, alături de facilități pentru agrement și sport.
Aceasta este partea bună. Partea mai puțin bună este zona Pârâului Pocloș, amenajată doar parțial ca spațiu de promenadă, al cărei potențial este departe de a fi valorificat la capacitatea sa maximă.
Spunem asta pentru că, într-o zonă altfel superbă, pe o porțiune de nici 100 de metri, găsim nu mai puțin de trei ghene de gunoi care îți taie complet cheful de plimbare.
Unul dintre cele mai apreciate terenuri de joacă pentru copii din cartier se află în Parcul Diamant, de pe strada Cutezanței. Din păcate, însă, deși echipamentele de joacă arată decent, restul mobilierului urban și elementele decorative din parc lasă mult de dorit.
Mai multă atenţie calităţii vieţii
Tudorul crește, dar crește oarecum dezechilibrat. Investițiile imobiliare continuă să apară, densitatea crește, iar presiunea pe infrastructură devine tot mai mare. Problema nu este dezvoltarea în sine, ci faptul că acest spaţiu urban nu beneficiază de o viziune coerentă asupra calității vieții. Spațiul public din cartier nu poate fi tratat ca un detaliu secundar.
Spațiile verzi, zonele de relaxare și amenajările urbane nu sunt „bonusuri”, ci condiții de bază pentru un cartier sănătos. Ne gărbim să mai tragem o linie pentru 2-3 parcări dar sunt zone importante (fostele centrale termice) care dacă ar fi amenajate ca parcări supraetajate ar degaja mult din maşinile parcate pe trotuar.
În acest moment, Tudorul funcționează economic, dar pierde la capitolul estetică și confort urban. Există zone îngrijite, dar și multe spații lăsate în voia întâmplării, improvizații și soluții de moment care nu fac decât să degradeze imaginea de ansamblu.
Administrația locală trebuie să înțeleagă că următorul pas nu mai este dezvoltarea, ci echilibrarea. Mai puțin beton turnat haotic și mai multă atenție pentru spațiul dintre blocuri, pentru trasee pietonale coerente, pentru zone verzi care chiar să invite la stat, nu doar să existe pe hârtie.
Sanda Viţelar
Urmăreşte şi: