Dr. Diana Pop
Un procent alarmant de medici rezidenţi din România iau în calcul plecarea din ţară, în lipsa unor oportunităţi profesionale clare, arată un studiu naţional privind parcursul medicilor din sănătate publică şi management, făcut public ieri.
Potrivit cercetării, 16,5% dintre rezidenţi declară că intenţionează ferm să plece, în timp ce 53,6% spun că ar putea lua această decizie în funcţie de oportunităţile disponibile. Doar 31% afirmă că îşi doresc să rămână în România.
Paradoxal, nivelul de satisfacţie faţă de pregătirea profesională este foarte ridicat: 97,6% dintre rezidenţi se declară mulţumiţi. Problemele apar însă la nivel structural — lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea poziţiilor în sănătatea publică, birocraţia şi influenţa politică în decizii.
Preşedinta Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, atrage atenţia că aceste rezultate nu mai pot fi ignorate.
„Rezultatele studiului evidenţiază o realitate care nu poate fi ignorată: dezvoltarea sistemului de sănătate depinde în mod direct de modul în care este formată şi valorificată resursa umană”, a declarat aceasta.
Potrivit datelor oficiale, în România există în prezent puţin peste 200 de medici specialişti şi primari în sănătate publică şi management, în timp ce aproximativ 270 de rezidenţi se află în pregătire — o resursă care riscă să fie pierdută.
„Sistemul de sănătate din România are nevoie reală de medici specializaţi în sănătate publică şi management sanitar, în special în zona spitalelor şi a prevenţiei”, a subliniat prof. univ. dr. Poiană.
Aceasta a insistat asupra necesităţii unor reforme reale în sistem: „Colegiul Medicilor din România susţine ferm debirocratizarea şi depolitizarea acestor domenii şi promovarea accesului acestor specialişti în poziţiile în care expertiza lor poate contribui direct la dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de sănătate”.
Conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului şi preşedinte ARSPMS (Asociaţia Română de Sănătate Publică şi Management Sanitar) a
subliniat că dificultatea nu constă în absenţa specialiştilor, ci în lipsa unui cadru funcţional care să permită utilizarea eficientă a competenţelor acestora.
„Avem medici pregătiţi, avem date care arată clar problemele sistemuluişi avem şi instrumentele necesare pentru schimbare. Ceea ce lipseşte este alinierea reglementărilor şi a mecanismelor de angajare, astfel încât această resursă umană să fie utilizată eficient. În lipsa acestei alinieri, riscăm să pierdem o generaţie de profesionişti care ar putea contribui direct la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei” a spus conf. dr. Pană.
Studiul evidenţiază şi schimbarea de paradigmă în rândul noii generaţii de medici: aproape 60% preferă un mediu non-clinic, orientat spre prevenţie, politici de sănătate şi management sanitar — domenii esenţiale, dar insuficient dezvoltate în România.
În acest context, prof. univ. dr. Poiană subliniază că adaptarea formării profesionale este deja în curs: „Acest studiu ne oferă un feedback valoros din partea rezidenţilor şi ne permite să adaptăm formarea profesională astfel încât să răspundă nevoilor reale ale sistemului şi societăţii. Investiţia în resursa umană medicală nu este doar necesară — este fundamentală pentru viitorul sănătăţii în România”.
Studiul a fost realizat de UMF „Carol Davila”, în colaborare cu ARSPMS şi cadre universitare din 11 facultăţi de medicină din ţară, inclusiv Târgu Mureş, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România, pe un eşantion de 184 de medici şi analizează traseul profesional, motivaţiile şi barierele întâlnite de aceştia de la rezidenţiat până la angajare.
Citește și