Muzeul de Artă Mureş este una dintre cele mai importante instituţii culturale din oraş şi un reper pentru iubitorii de artă din România. Situat în centrul municipiului, muzeul funcţionează în cadrul Palatul Culturii, o clădire emblematică realizată în stil Secession (Art Nouveau).

La etajul al treilea este expoziţia de bază, împreună cu depozitele de artă plastică şi contemporană. Oferta expoziţională este întregită de două galerii de artă cu titluri de expoziţii permanente: Ion Vlasiu şi Nagy Imre, care se găsesc în alte clădiri din municipiu. La capitolul patrimoniu, Muzeul de Artă nu are o colecţie la fel de numeroasă ca a celorlalte muzee; achiziţionarea unor obiecte de artă este costisitoare, iar debutul învăţământului artistic profesionist s-a făcut târziu în Transilvania.
Artiştii treceau uneori graniţa, aşa cum a fost şi cazul lui Sava Henţea (născut în secolul al XIX-lea, la Sebeş – Alba), care a participat, împreună cu Nicolae Grigorescu, la Războiul de Independenţă, ca reporter. Artiştii maghiari erau apropiaţi de Budapesta prin expoziţii şi colecţii. Colecţia a debutat în formula unei pinacoteci a oraşului. Iniţial, aceasta cuprindea lucrări de artă austro-ungară, apoi, după 1918, şi, mai ales, după 1932, când Emil A. Dandea îl numeşte custode al pinacotecii pe Aurel Ciupe (foto), colecţia s-a îmbogăţit şi cu lucrări de artă românească.
Tot Aurel Ciupe a dat un impuls creaţiei artistice şi a iniţiat o şcoală de pictură, iar pe elevii merituoşi i-a susţinut şi i-a încurajat să participe la saloanele de artă din Bucureşti.

În 1940, Aurel Ciupe este obligat să părăsească oraşul din cauza Dictatului de la Viena, iar la conducerea Muzeului a fost numit Bordi Andras, artist născut pe meleagurile noastre, cu studii la Budapesta şi Paris. In timpul dictaturii, Bordi s-a confruntat cu numeroase probleme privind colecţia muzeală, protejând lucrările de artă românească chiar prin schimburi cu personalităţile româneşti, cum a fost Teofil Baciu. De asemenea, a schimbat lucrări de artă românească cu lucrări de artă maghiară.
Colecţia de artă românească, dată in parte avocatului Teofil Baciu, a ajuns din nou în colecţia muzeală printr-o donaţie, în anul 1980. Au suferit în această perioadă şi lucrările de artă maghiară, pentru că, la solicitarea Budapestei, 200 de picturi ale pictorului Vida Arpád (foto), născut în Târgu Mureş, au fost luate din muzeu, dar trenul a fost bombardat, nemaiajungând la destinaţie.
Muzeul de artă are astăzi o colecţie de artă românească valoroasă; în acelaşi timp, artiştilor maghiari trăitori în acest spaţiu, cum ar fi Nagy István, Zsolnay Sándor, Szopos Sándor şi alţii, li s-au constituit colecţii de referinţă.

O importantă colecţie de artă românească interbelică este legată de valorile estetice ale peisajului românesc, colecţie de autor la artiştii renumiţi ca: Gheorghe Petraşcu şi Nicoale Tonitza şi la pictorii avangardei ca: M. H. Maxy, Ion Ţugulescu, Vasile Popescu.
Muzeul găzduieşte peste 3.000 de piese de patrimoniu, cu accent pe pictura, grafica şi sculptura românească din secolele XIX–XX, dar şi opere semnificative din şcoala maghiară şi central-europeană. Printre artiştii reprezentaţi se numără Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Barabás Miklós, Thorma János. /targu.ro/muzeul-de-arta-din-targu-mures/ foto – visit mures

Citește și

