Györke Zoltán, președintele Forumului Româno-Maghiar, fost subprefect al județului Cluj, a depus la parchetele generale din Ungaria și România o plângere penală împotriva mai multor reprezentanți ai UDMR, pe care îi acuză de „infracțiuni împotriva ordinii electorale” în legătură cu alegerile parlamentare din Ungaria desfășurate la 12 aprilie 2026, potrivit portalului de știri maghiar hang.hu și portalului de știri în limba maghiară din România, transtelex.ro.
În plângere se arată: „Pe baza informațiilor disponibile public și a probelor anexate, în perioada 23 martie 2026 – 12 aprilie 2026, mai mulți membri ai Uniunii Democrate Maghiare din România, care ocupă funcții publice (deputați, președinți de consilii județene, vicepreședinți, respectiv primari), au desfășurat activități în legătură cu procedura electorală din Ungaria. Aceștia au invitat alegători în sedii de partid sau în spații ale administrației locale, unde au oferit îndrumări privind modul de vot prin corespondență. Ulterior, documentele de vot completate au fost trimise în mod organizat către reprezentanțele diplomatice ale Ungariei.”
Potrivit fostului subprefect al județului Cluj, plângerea a fost susținută și prin materiale de presă și apeluri publice.
foto: Györke Zoltán
Csoma Botond, purtătorul de cuvânt al UDMR, a declarat pentru transtelex.ro că organizația consideră plângerea neîntemeiată. „Am acționat legal, suntem deschiși oricărui control”, a adăugat acesta.
Rămâne de văzut cum va fi instrumentată această plângere de procurorii din cele două țări. Merită subliniat faptul că probabil toți reprezentanții UDMR, parlamentari sau aleși locali, au dublă cetățenie, româno-maghiară. Astfel, aceștia vor trebui să se prezinte în țara vecină la audieri, dacă procurorul o va cere. În cazul parlamentarilor, nu vor putea beneficia de protecția imunității parlamentare pe care o au în România în fața organelor de anchetă maghiare.
Plângerea a fost depusă vineri, 17 aprilie, și vine într-un context politic deosebit de complicat în ambele țări. România este în pragul unei crize politice provocate de intenția PSD de a pica actualul Guvern, iar în Ungaria are loc preluarea puterii de către TISZA, partidul care a reușit să înfrângă regimul Orbán după 16 ani neîntrerupți.
CITEȘTE ȘI Soarta Hidrocentralei Răstoliţa, incertă. Interese obscure în spatele celor care o blochează
UDMR trebuie acum să lupte pe două fronturi: unul, cel intern, unde, cu siguranță, va vrea să facă parte din următorul guvern, și unul extern, în Ungaria, unde marți președintele formațiunii, Kelemen Hunor, este așteptat de viitorul premier al Ungariei, Magyar Péter, la o discuție. Alături de el vor participa liderul Uniunii Maghiarilor din Voivodina, precum și László Gubík, care este președintele Alianței Maghiare din Slovacia. Lor li se va aduce la cunoștință viitoarea strategie a Guvernuluid e la Budapesta pentru maghiarii din afara granițelor.
Vineri, 16 aprilie, UDMR l-a mandatat pe Kelemen Hunor să reprezinte partidul atât în discuțiile de la București, în eventualitatea negocierilor pentru formarea unui nou guvern, cât și pentru a reprezenta uniunea la discuțiile care vor avea loc la Budapesta cu Magyar Péter.
Imediat după aflarea rezultatului alegerilor parlamentare din Ungaria, UDMR a trebuit să facă față unui val de critici venite atât din România, cât și din Ungaria. Politicieni români, inclusiv din UDMR, au acuzat conducerea partidului că a greșit când a ales să îl sprijine exclusiv pe Orbán Viktor. Este de notorietate faptul că aleșii UDMR i-au pus bețe în roate lui Magyar Péter atunci când el a încercat să organizeze întâlniri cu maghiarii din Transilvania. A fost sprijinit doar de persoane fizice, iar din cadrul UDMR acesta a fost primit de fostul președinte, scriitorul mureșean Markó Béla.
Pe de altă parte, există suspiciuni mari că fondurile trimise în decursul celor 16 ani de regimul Orbán în Transilvania, prin diferite fundații sau direct din conturile Ministerului de Externe, nu ar fi fost folosite doar în interesul comunității maghiare, ci ar fi ajuns în buzunarele unora. Chiar dacă această acuzație nu se îndreaptă direct spre UDMR, sunt suspiciuni rezonabile că traseul acestor bani nu era deloc necunoscut liderilor Uniunii.
Consilierul premierului Ilie Bolojan, europarlamentarul Vlad Gheorghe, a transmis în acest sens o scrisoare lui Magyar Péter, viitorul premier al Ungariei, prin care îi cere să investigheze traseul acestor bani. „Există suspiciuni serioase că o parte din aceste fonduri nu au fost utilizate în interes public, ci au alimentat o rețea extinsă de influență politică și economică asociată fostului regim condus de Viktor Orbán. Această structură transfrontalieră pare să fi funcționat prin mecanisme opace de finanțare, contracte preferențiale și structuri paralele de putere, inclusiv pe teritoriul României.
Mai mult, există indicii că bani publici ar fi fost folosiți pentru finanțarea propagandei politice pro-Orbán în afara Ungariei, inclusiv în comunități din România. Astfel de practici, dacă sunt confirmate, reprezintă nu doar o deturnare a fondurilor publice, ci și o interferență gravă în spațiul democratic al unui alt stat membru al Uniunii Europene.
În spiritul promisiunilor dumneavoastră de a crea mecanisme de recuperare a activelor și de a investiga utilizarea abuzivă a fondurilor publice, inclusiv prin cooperare europeană și aderarea la Parchetul European, consider că aceste fluxuri financiare externe trebuie analizate cu aceeași rigoare.” – se arată în documentul citat, semnat de europarlamentarul român.
Între timp, mai mulți parlamentari UDMR au ieșit cu mesaje publice, inclusiv în limba română, încercând să își justifice poziția din campania electorală din Ungaria, pro-Orbán. Aceștia au arătat că UDMR a acționat și acționează în deplină concordanță cu voința majorității comunității maghiare, fapt dovedit prin rezultatul votului din Transilvania, 90% în favoarea lui Orbán Viktor.
Dragoș Bardoși
sursa foto principală: MTI
URMĂREȘTE ȘI
Cornişa – cartierul contrastelor discrete
Muzeul de Artă din Târgu Mureş – loc de întâlnire între trecut şi prezent