Dr. Diana Pop
Pentru mulţi pacienţi, o investigaţie RMN nu este doar o procedură medicală, ci o experienţă dificilă: spaţiu îngust, zgomot puternic şi, mai ales, nevoia de a rămâne nemişcat zeci de minute.
Această realitate începe însă să se schimbe
La spitalul oncologic Antoni van Leeuwenhoek din Amsterdam, introducerea unui software bazat pe inteligenţă artificială a redus timpul unei scanări RMN de la 23 la doar 9 minute. E o schimbare care, dincolo de confortul pacientului, are implicaţii directe asupra eficienţei întregului sistem medical.
Tehnologia nu „vede” în locul medicului şi nici nu pune diagnostice. Rolul ei este mai subtil, dar esenţial: accelerează procesul prin care datele brute sunt transformate în imagini medicale. „Inteligenţa artificială ajută scannerul să proceseze informaţiile în imagini. Software-ul calculează inteligent ce trebuie afişat, astfel încât obţinem o imagine bună mai rapid”, explică radiologii implicaţi în proiect.
Cu alte cuvinte, sistemul nu mai are nevoie să „colecteze” fiecare detaliu în mod clasic, ci reconstituie inteligent imaginea, reducând semnificativ timpul petrecut în aparat.
Beneficiile sunt evidente pentru pacient
În mod tradiţional, una dintre cele mai mari provocări ale unui RMN este imobilitatea. Respiraţia, bătăile inimii sau chiar mişcările involuntare pot afecta calitatea imaginilor. Reducerea timpului de scanare nu înseamnă doar mai puţin disconfort, ci şi imagini mai clare. „Este greu pentru pacienţi să stea complet nemişcaţi atât de mult timp. Iar în interiorul corpului totul se mişcă permanent”, explică specialiştii. Pentru mulţi pacienţi, mai ales cei anxioşi sau claustrofobi, diferenţa dintre 45 de minute şi mai puţin de 10 minute poate schimba complet experienţa investigaţiei.
Dincolo de experienţa individuală, impactul este şi unul sistemic
Reducerea timpului de examinare permite efectuarea unui număr mai mare de investigaţii, fără a creşte capacitatea tehnică a spitalului. Într-un sistem medical aflat constant sub presiune, unde listele de aşteptare sunt o problemă reală, acest tip de optimizare poate face diferenţa între un diagnostic întârziat şi unul pus la timp. Spitalul din Amsterdam a raportat deja o creştere a capacităţii de lucru, cu până la 18 investigaţii suplimentare pe săptămână, fără a extinde infrastructura existentă.
Important de subliniat: inteligenţa artificială rămâne, cel puţin deocamdată, un instrument.
Decizia finală aparţine medicului, iar interpretarea imaginilor nu este delegată algoritmilor. Este, mai degrabă, o colaborare între tehnologie şi expertiză umană. „Nu o folosim pentru a pune un diagnostic sau pentru a analiza imaginile. Încă facem asta singuri. Este întotdeauna un instrument, în care o întreagă echipă de radiologi, tehnicieni de laborator şi ingineri este implicată.” declară medicii.
De altfel, utilizarea inteligenţei artificiale în imagistica medicală nu este o excepţie izolată. Sisteme similare sunt deja implementate în mai multe centre, inclusiv în Europa, unde contribuie la reducerea timpului de examinare şi la creşterea acurateţei diagnosticului.
Direcţia este clară: mai puţin timp petrecut în aparat, mai mult timp câştigat pentru pacient şi medic.
Citește și