Consiliul Județean Mureș aprobă astăzi planul de redresare financiară și operațională al R.A. „Aeroportul Transilvania – Târgu Mureș” pentru perioada 2026–2030, document care descrie situația actuală a regiei și stabilește măsurile pentru stabilizarea activității.
Potrivit documentului, planul de redresare al Aeroportului are ca obiectiv „restabilirea echilibrului financiar, creșterea eficienței operaționale și reducerea vulnerabilităților structurale identificate”, precum și „creșterea graduală a autonomiei financiare și reducerea dependenței de fonduri publice” .
Documentul integral poate fi consultat aici.
Datele prezentate în plan arată că aeroportul a înregistrat o creștere semnificativă a traficului până în 2023, când s-a ajuns la 262.997 pasageri, față de 85.090 în 2020, „ceea ce reprezintă o creștere cumulată de peste 209%” . Pentru perioada 2024–2025, documentul constată însă „o etapă de regres operațional și deteriorare a indicatorilor de eficiență”, cu scăderea traficului la 153.264 pasageri în 2025 . În același timp, „productivitatea muncii […] s-a redus de la 2.424 pax/salariat în 2024 la 1.847 pax/salariat în 2025” .
Planul indică și o scădere a veniturilor, menționând că acestea „au scăzut […] la 3.768 mii lei în 2025, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 30,5% față de anul de vârf 2023” . Printre vulnerabilitățile identificate sunt menționate explicit: „volatilitatea veniturilor proprii”; „rigiditatea costurilor structurale” şi „dependența comercială de operatori dominanți (un singur operator low cost)” .
De asemenea, documentul arată că regia este afectată de „presiuni asupra fluxurilor financiare” și de „necesitatea creșterii performanței operaționale” . Raportul de specialitate arată că, la nivelul anului 2025, „o pondere importantă (50,48%) din cifra de afaceri […] o reprezintă veniturile din subvenții” . Totodată, este consemnat un „deficit de finanțare […] în cuantum total de 5.061.474,99 lei” pentru activitatea aeroportuară .
Cu toate acestea, documentul precizează că regia „nu îndeplinește condițiile […] privind reducerea numărului de întreprinderi publice”, respectiv nu se încadrează în categoria entităților care trebuie desființate .
Planul de redresare stabilește o serie de direcții clare de acțiune. Printre acestea se numără „menținerea operatorilor aerieni existenți și atragerea de noi operatori”, precum și „extinderea conectivității și o creștere substanțială a veniturilor din exploatare” . De asemenea, documentul prevede „creșterea gradului de autonomie financiară, prin reducerea graduală a dependenței de fondurile publice” și „apropierea de pragul de rentabilitate în perioada 2029–2030” .
În ceea ce privește costurile, sunt propuse „calibrarea și optimizarea costurilor unitare per pasager” și „integrarea investițiilor destinate eficienței energetice, cu impact direct asupra reducerii costurilor structurale” . Planul pune accent și pe diversificarea surselor de venit, prin „dezvoltarea surselor de venit non-aeronautice, prin valorificarea activelor existente și extinderea serviciilor comerciale conexe” . În acest sens sunt menționate activități precum „retail, parking, lounge, cargo, logistică, închirieri” .
Scenariul de referință al planului prevede o creștere moderată a traficului, „bazată pe o rată de creștere echilibrată (~8%)”, considerată „varianta cea mai probabilă” . În acest context, documentul estimează: creșterea veniturilor din exploatare la 17,8 milioane lei în 2030 şi reducerea subvențiilor de la 4,9 milioane lei în 2026 la 1,7 milioane lei în 2030. Totodată, planul urmărește „reducerea gradului de dependență de la 20,9% la 5,6%” până în 2030 .
Citeşte şi: Târgu Mureș: orașul în care pietonii participă zilnic la proba de slalom printre mașinile de pe trotuare
Pentru perioada 2026–2027 se urmărește „conformare, stabilizare și implementare instituțională”, cu măsuri pentru „reducerea deficitului de finanțare” și „creșterea volumului de trafic” .
Pentru perioada 2027–2030, obiectivul este „consolidare, maturizare și apropiere de sustenabilitate”, prin creșterea veniturilor și reducerea dependenței de fonduri publice .
Sanda Viţelar
Urmăreşte şi: