Dr. Diana Pop
În cadrul ECCMID Global 2026, unul dintre cele mai importante congrese internaţionale de microbiologie clinică şi boli infecţioase, prof. dr. Valeriu Gheorghiţă, şeful disciplinei de boli infectioase de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” şi absolvent absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, a prezentat date care ridică un semnal de alarmă privind rezistenţa unei bacterii la antibiotice în România: „clona ST383 de Klebsiella pneumoniae, deja rezistentă la antibioticele de rezervă, a devenit probabil endemică în România”.
Este vorba despre o anumită clonă a bacteriei Klebsiella pneumoniae, denumită ST383, identificată în proporţie semnificativă în spitalele din România şi care ridică probleme serioase de tratament.
Datele provin dintr-un studiu realizat în perioada 2023–2025 în cadrul Spitalul Clinic de Urgenţă Prof. Dr. Agrippa Ionescu, unde cercetătorii au analizat tulpini de Klebsiella pneumoniae rezistente la carbapeneme — antibiotice considerate tratamente de ultimă linie. Rezultatele arată că aproximativ 30% dintre aceste izolate aparţin clonei ST383.
Klebsiella pneumoniae este o bacterie care poate provoca infecţii pulmonare, urinare, septicemii, infecţii de plagă sau infecţii abdominale, în special în mediul spitalicesc. Cei mai afectaţi sunt pacienţii vulnerabili — persoane vârstnice, bolnavi cronici, pacienţi internaţi în terapie intensivă, cei cu imunitate scăzută sau cu dispozitive medicale invazive (sonde urinare, catetere, ventilaţie mecanică). Îngrijorarea majoră nu vine neapărat din tipul infecţiilor, cunoscute de mult timp, ci din faptul că anumite tulpini, precum ST383, devin extrem de rezistente la antibioticele de ultimă linie, ceea ce limitează sever opţiunile de tratament şi creşte riscul de evoluţii grave în mediul spitalicesc.
Mai mult, corelând aceste date cu rezultatele altor echipe de cercetare şi cu observaţii din laboratoare din ţară, specialiştii ajung la o concluzie îngrijorătoare: această clonă nu mai apare sporadic, ci are o circulaţie constantă. Cu alte cuvinte, termenul „endemic” înseamnă că bacteria este deja prezentă în mod stabil în mediul spitalicesc şi continuă să se transmită între pacienţi, fiind mult mai greu de controlat decât un focar izolat.
Un alt element care amplifică riscul este structura genetică a acestor bacterii. Cercetătorii au identificat plasmide „mozaicate” — structuri care pot fi transferate între bacterii şi care conţin atât gene de rezistenţă la antibiotice, cât şi factori de virulenţă. Practic, bacteria nu doar că devine dificil de tratat, dar poate provoca şi infecţii mai severe.
În acest context, medicii atrag atenţia că rezistenţa la antibiotice devine o provocare majoră în spitalele din România. Opţiunile terapeutice sunt din ce în ce mai limitate, iar controlul infecţiilor devine esenţial.
„Bacteriile devin tot mai greu de tratat atunci când antibioticele sunt folosite prea mult sau incorect” susţine doctorul Gheorghiţă.
Vestea bună este că există soluţii concrete pentru a limita răspândirea bacteriilor rezistente: o informare mai bună a populaţiei privind riscurile utilizării nejustificate a antibioticelor, accesul la analize şi diagnostice corecte pentru tratamente ţintite, prevenirea infecţiilor din spitale,unde igiena mâinilor rămâne o măsură esenţială, utilizarea antibioticelor doar atunci când sunt cu adevărat necesare şi creşterea ratei de vaccinare, care poate reduce semnificativ numărul îmbolnăvirilor şi, implicit, nevoia de tratamente antibiotice. Prevenirea transmiterii nosocomiale, monitorizarea microbiologică activă, raportarea rapidă a cazurilor şi o mai bună cunoaştere a situaţiei epidemiologice la nivel local şi naţional sunt la fel de importante.
„Dar aceste soluţii nu sunt nici miraculoase, nici noi. Adevărata provocare este să reuşim să le aplicăm constant şi să le respectăm pe termen lung.Este o problemă care ne priveşte pe toţi, iar fiecare decizie responsabilă contează.” concluzionează medicul.
Datele prezentate la München confirmă o realitate tot mai evidentă în medicina modernă: bacteriile evoluează rapid, iar sistemele de sănătate trebuie să răspundă la fel de rapid, prin vigilenţă, coordonare şi politici eficiente de utilizare a antibioticelor.
Citește și