La finalul anului 2025, România continuă să se confrunte cu o realitate dură. Mii de copii trăiesc la limita vulnerabilității, iar riscul separării de familie rămâne ridicat. Deși există inițiative și programe dedicate, diferența dintre nevoi și resurse este încă semnificativă.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), 27.128 de copii beneficiau, la sfârșitul lunii decembrie 2025, de serviciile centrelor de zi destinate prevenirii separării de familie. Cifra este însă modestă în raport cu amploarea fenomenului. Aproximativ 1.255.000 de copii din România sunt afectați de sărăcie, lipsa accesului la educație și servicii de sănătate sau de condiții de trai precare.
În același timp, infrastructura socială este insuficient dezvoltată. Conform Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la începutul anului 2025 funcționau doar 724 de centre de zi pentru copii, dintre care 360 erau publice. Aceste servicii sunt esențiale pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, însă acoperirea lor rămâne limitată.
Sărăcia, principalul factor de risc
Dincolo de cazurile de abuz sau neglijare, specialiștii atrag atenția că principalele cauze ale separării copiilor de familie sunt de natură socială. Sărăcia extremă, locuințele improprii, familiile dezorganizate sau situațiile în care părinții sunt minori contribuie decisiv la această problemă.
Potrivit Salvați Copiii, în lipsa intervențiilor timpurii, mulți copii ajung în sistemul de protecție specială. Datele ANPDCA arată că 33.420 de copii se aflau în acest sistem la finalul anului trecut, iar pentru o mare parte dintre ei cauza principală a separării este sărăcia. În spatele cifrelor se află însă povești reale. Un exemplu în acest sens este cazul Corinei, elevă în clasa a IV-a, care este crescută doar de tatăl său. Din cauza programului de muncă solicitant al acestuia, fetița petrecea mult timp singură acasă. Timidă și retrasă, evita să ceară ajutor chiar și la școală.
Participarea la un centru de zi i-a schimbat însă parcursul. Astăzi, Corina este mai sociabilă, are prieteni și se implică activ în activități educaționale și recreative. Progresele ei sunt vizibile inclusiv la școală, unde profesorii au remarcat îmbunătățirea rezultatelor.
Un model de intervenție: Centrul de Zi Belvedere
Pentru copii precum Corina, Salvați Copiii România, în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, a lansat în 2025 proiectul „Servicii comunitare integrate – Centrul de zi Belvedere”. Inițiativa urmărește creșterea accesului la servicii sociale, educaționale și psihologice pentru copiii din medii vulnerabile, dar și sprijinirea familiilor acestora. Peste 120 de copii participă deja la activitățile centrului.
Aceștia beneficiază de ajutor la teme, consiliere psihologică, mese calde, rechizite și activități recreative. În paralel, părinții primesc sprijin emoțional, consiliere și îndrumare profesională, dar și ajutor material. Proiectul este finanțat prin Fondul Social European+, în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială, cu o valoare totală de aproape 10 milioane de lei. La rândul său, Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației Salvați Copiii, atrage atenția asupra impactului profund al sărăciei: aceasta afectează nu doar accesul la educație, ci și sentimentul de siguranță al copilului.
O nevoie urgentă de extindere
Proiectul Belvedere este unul dintre cele cinci inițiative similare derulate la nivel național și vizează sprijinirea a peste 1.350 de copii și familii până în 2027. Cu toate acestea, raportat la amploarea fenomenului, astfel de programe rămân insuficiente.
Realitatea este clară. Fără investiții susținute și politici publice coerente, riscul separării copiilor de familie va continua să fie o problemă majoră în România. Iar în spatele fiecărei statistici se află un copil care are nevoie, înainte de toate, de stabilitate, siguranță și sprijin. Astfel de investiții se pot crea și dezvolta în mai multe zone care au o nevoie reală de a fi implementate.
Diana Cărburean