Dr. Andras Csaba, medic specialist ORL, Centrul Medical TopMed Târgu Mureş
De la simplă ameţeală la vertij – diferenţa esenţială
Cine nu a simţit măcar o dată o senzaţie de ameţeală, de pierdere a echilibrului sau de nesiguranţă la mers? În multe cazuri, aceste stări trec repede şi nu ridică probleme.
Dar atunci când ameţeala apare brusc, este intensă, se repetă sau este însoţită de greaţă, vărsături, ţiuit în urechi sau pierdere de auz, este vorba de vertij – un simptom care necesită evaluare medicală atentă.
Vertijul nu este o boală în sine, ci manifestarea unei tulburări a sistemului vestibular, cel care controlează echilibrul corpului. Acest sistem este alcătuit din structuri localizate în urechea internă, nervul vestibular şi zonele din creier care interpretează informaţiile despre poziţia şi mişcarea corpului.
Cum se produce vertijul
Pentru ca noi să ne menţinem echilibrul, organismul primeşte simultan informaţii din trei surse: ochii (care ne arată poziţia în spaţiu), muşchii şi articulaţiile (care transmit senzaţia de mişcare) şi urechea internă (care percepe acceleraţiile şi rotaţiile capului).
Dacă una dintre aceste componente trimite informaţii greşite, creierul primeşte un semnal contradictoriu şi apare senzaţia de „rotire a lumii” – vertijul.
De multe ori, pacienţii descriu senzaţia ca pe o „învârtire a camerei” sau „rotire a corpului”, uneori însoţită de transpiraţii, greaţă şi teama de a se ridica din pat.
Vertijul poate dura câteva secunde, minute sau chiar zile, în funcţie de cauză. De aceea, nu trebuie ignorat – el poate ascunde afecţiuni ale urechii interne, ale nervilor sau chiar ale creierului.
Cauzele cele mai frecvente ale vertijului
Cea mai comună cauză de vertij la adulţi este vertijul poziţional paroxistic benign (VPPB).
El apare când mici cristale din urechea internă (otoliţi) se deplasează din locul lor obişnuit şi ajung într-un canal semicircular, perturbând percepţia mişcării.
Apare brusc, de obicei la schimbarea poziţiei capului – când ne ridicăm din pat, ne întoarcem brusc sau ne aplecăm. Deşi sperie, această formă de vertij este benignă şi se tratează simplu, prin manevre de repoziţionare vestibulară, efectuate de medicul ORL.
O altă cauză frecventă este boala Ménière, caracterizată prin episoade de vertij intens asociat cu ţiuit în urechi (tinitus) şi scădere de auz. Boala este cauzată de acumularea de lichid în urechea internă, iar tratamentul urmăreşte controlul acestei presiuni prin dietă săracă în sare, medicaţie şi, în unele cazuri, proceduri specializate.
Vertijul poate apărea şi după infecţii virale ale urechii interne (neuronită vestibulară), care afectează nervul echilibrului. În aceste situaţii, pacientul acuză o ameţeală bruscă şi puternică, dar fără pierderea auzului.
Recuperarea este posibilă prin tratament medicamentos şi exerciţii de reeducare vestibulară.
Când ameţeala nu vine din ureche
Nu toate ameţelile sunt cauzate de o problemă ORL. Vertijul poate apărea şi în afecţiuni neurologice, cardiovasculare sau metabolice.
Accidentele vasculare cerebrale, tulburările de tensiune arterială, diabetul, anemia sau deshidratarea pot produce senzaţii de ameţeală şi dezechilibru.
De aceea, colaborarea între specialităţi (ORL, neurologie, cardiologie, medicină internă) este esenţială pentru stabilirea diagnosticului corect.
La Centrul Medical TopMed Târgu Mureş, pacienţii beneficiază de evaluare interdisciplinară completă, cu acces rapid la investigaţii imagistice (CT, RMN) şi analize de laborator, pentru a exclude cauze grave şi a stabili tratamentul potrivit.
Cum se stabileşte diagnosticul
Diagnosticul vertijului porneşte de la o discuţie detaliată cu pacientul: când apare ameţeala, cât durează, ce factori o declanşează, dacă este însoţită de greaţă, pierderea auzului sau ţiuituri.
Urmează examinarea ORL, care include otoscopia (inspecţia urechii) şi teste vestibulare – cum sunt manevrele Dix-Hallpike sau Halmagyi, care ajută la localizarea canalului afectat.
În completare, se pot face audiograme, timpanometrii şi, în cazuri complexe, teste video-nistagmografice sau imagistică prin RMN, pentru a exclude cauze neurologice.
Diagnosticul corect este cheia unui tratament eficient, mai ales când simptomele se repetă.
Tratamentul vertijului – de la manevre simple la terapii complexe
Tratamentul depinde de cauză. În vertijul poziţional benign, manevrele de repoziţionare (Epley, Semont) efectuate de medicul ORL oferă rezultate spectaculoase – ameţeala dispare adesea imediat sau după câteva şedinţe.
Pentru vertijurile cauzate de inflamaţii, se administrează antiinflamatoare, antivertijinoase şi tratamente pentru restabilirea echilibrului. În boala Ménière, controlul alimentaţiei (reducerea sodiului), hidratarea corectă şi medicaţia specifică pot preveni crizele.
Pacienţii pot beneficia şi de exerciţii de reeducare vestibulară, un tip de gimnastică medicală care antrenează creierul să compenseze dezechilibrul. Aceste exerciţii, efectuate regulat, reduc ameţeala şi restabilesc încrederea în mişcare.
Este important de reţinut că autotratamentul cu medicamente pentru ameţeală fără diagnostic precis poate masca simptomele şi întârzia vindecarea. Doar medicul ORL poate decide terapia potrivită şi durata ei.
Când ameţeala poate fi semn de urgenţă
Deşi majoritatea vertijurilor au cauze benigne, există situaţii care impun consult medical de urgenţă.
Dacă ameţeala apare brusc, este intensă şi se însoţeşte de slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăţi de vorbire, vedere dublă sau pierderea coordonării, poate fi semnul unui accident vascular cerebral.
În aceste cazuri, timpul este esenţial – trebuie apelat imediat serviciul de urgenţă.
De asemenea, dacă vertijul este asociat cu pierderea bruscă a auzului, ţiuit intens, vărsături persistente sau durere de ureche, este necesară evaluare rapidă la specialist.
Cum putem preveni apariţia vertijului
Prevenţia se bazează pe menţinerea unei stări generale bune şi pe îngrijirea sistemului auditiv.
Se recomandă hidratare suficientă, alimentaţie echilibrată şi controlul tensiunii arteriale.
Evitarea mişcărilor bruşte ale capului, ridicarea lentă din pat şi evitarea stresului sau oboselii excesive pot preveni declanşarea crizelor la persoanele predispuse.
Pentru pacienţii cu boală Ménière, reducerea consumului de sare şi de cafeină este esenţială.
Iar pentru cei care au avut deja episoade de vertij, controalele periodice ORL şi respectarea recomandărilor medicului previn recidivele şi menţin echilibrul stabil.
Concluzie
Ameţeala nu trebuie tratată ca un simptom banal. În spatele ei se pot ascunde probleme serioase ale urechii interne, ale nervilor sau ale sistemului circulator.
Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, vertijul poate fi diagnosticat şi tratat eficient, restabilind echilibrul şi siguranţa pacientului.
La Centrul Medical TopMed Târgu Mureş, pacienţii beneficiază de evaluări ORL complete, teste vestibulare moderne şi investigaţii imagistice (CT, RMN), în baza contractului cu CJAS.
Abordarea interdisciplinară şi experienţa medicilor asigură diagnostic rapid şi tratament personalizat, pentru ca fiecare pacient să poată privi lumea din nou… fără să se învârtă.
Citește și