Roxana Maria Man, Muzeul Etnografic Anton Badea, Reghin
Primăvara, timp al revenirii forţei şi a vieţii, vulnerabil, marcat prin începutul vegetaţiei, oamenii sunt protejaţi cu ajutorul ramurei verzi.
Obiceiul împodobirii casei şi a gospodăriei cu crengi/ramura verde are origini într-un îndepărtat cult al plantelor şi arborilor, al unor străvechi credinţe că acestea au suflet şi există un transfer de energie de la natură la om.
În prima zi de mai, oamenii împodobesc porţile cu ramuri de foioase sau conifere, sau plantează crengi întregi în faţa casei. Având un rol de apărare dar şi fertilizator, acestea poartă energia pozitivă şi sunt utilizate de-a lungul anului. Creanga uscată şi păstrată este folosită la aprinderea cuptorului în care se coace pâinea din grâul nou, dar are rolul şi de a fertiliza pământul în care a fost plantată. Această perioadă e potrivită pentru culegerea plantelor de leac, de sezon, în special a pelinului, apreciat pentru proprietăţile curative dar şi pentru alungarea spiritelor rele.
Prezenţa rituală a ramurei verzi o întâlnim şi la alte sărbători în prag de primăvară : Florii, Paşte, Duminica Tomii, Ispas.
Repere bibliografice: Frazer- Creanga de aur, Simeon Florea Marian- Sărbătorile la români, Ion Ghinoiu- Sărbători şi obiceiuri româneşti
Foto – Anton Badea, arhiva muzeulreghin.ro
Citește și