De. Diana Pop
Reducerea numărului de paturi din spitalele din România este „un demers necesar şi inevitabil”, însă scopul nu este închiderea unităţilor medicale, ci adaptarea lor la nevoile reale ale populaţiei şi la activitatea efectiv desfăşurată, afirmă preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Horaţiu-Remus Moldovan.
Într-o postare publicată, şeful CNAS susţine că actualul sistem de finanţare a încurajat, ani la rând, menţinerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acestea influenţează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate.
„Analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este un demers necesar şi inevitabil”, a transmis acesta.
Potrivit lui Moldovan, Ministerul Sănătăţii a propus, prin Hotărârea de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel naţional, o reducere de aproximativ 20% în următorii trei ani, dintre care circa 4.600 de paturi ar urma să fie eliminate chiar în acest an.
„Însă întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum şi unde o facem”, afirmă preşedintele CNAS.
„Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate”
Şeful CNAS susţine că există spitale care „pot şi chiar îşi doresc să reducă sute de paturi”, în condiţiile în care multe dintre acestea rămân constant neocupate. „În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral”, spune Horaţiu Moldovan, referindu-se la finanţările calculate în funcţie de numărul de paturi contractabile. Acesta afirmă că actualul mecanism a generat dezechilibre importante în sistem:
„Scheme de personal supradimensionate în secţii neperformante şi, în acelaşi timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă şi necesară.”
În acest context, CNAS şi direcţiile de sănătate publică au primit solicitarea de a realiza o analiză pentru fiecare spital în parte, astfel încât reducerea paturilor să fie corelată atât cu activitatea reală, cât şi cu nevoile populaţiei din zona deservită.
„Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate”, subliniază preşedintele CNAS.
Totodată, acesta afirmă că noul model ar trebui să favorizeze spitalele performante şi utilizarea eficientă a resurselor:
„Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate şi cele neperformante să fie, indirect, avantajate.”
Potrivit lui Horaţiu Moldovan, resursele economisite ar trebui redirecţionate către domenii considerate deficitare:
„Analize de laborator, investigaţii imagistice, medicamente, materiale sanitare şi plata corectă a gărzilor.”
În esenţă, mesajul transmis de conducerea CNAS este că reforma nu ar trebui privită ca o simplă reducere contabilă a numărului de paturi, ci ca o încercare de reorganizare a unui sistem care funcţionează, de ani de zile, cu dezechilibre majore între nevoile reale ale pacienţilor şi modul în care sunt distribuite resursele. Rămâne însă de văzut în ce măsură această analiză va reuşi să diferenţieze între paturile neutilizate şi zonele în care presiunea pe spitale este deja foarte mare, mai ales într-un sistem medical în care accesul la servicii rămâne dificil pentru mulţi pacienţi.
Miza reală nu este doar reducerea unor cifre pe hârtie, ci capacitatea reformei de a transforma resursele economisite în servicii medicale mai bune, acces mai rapid la investigaţii şi condiţii mai corecte atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical.
Citește și