Dr. Diana Pop
Comisia de Sănătate din Senat a votat un proiect de modificare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care extinde protecţia penală la întreg personalul medico-sanitar şi auxiliar, indiferent dacă activează în sistemul public sau privat.
Proiectul modifică articolul 652 din Legea sănătăţii şi introduce pedepse mai severe pentru infracţiunile comise împotriva personalului medical aflat în exercitarea profesiei.
Potrivit noii forme a textului de lege, protecţia se aplică „personalului medico-sanitar, respectiv personalului medical şi auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în unităţi publice ori private de asistenţă medicală, indiferent de forma de exercitare a profesiei”.
În forma actuală a legii, protecţia era acordată în principal medicilor, asistenţilor medicali, şoferilor de ambulanţă şi altor categorii din sistemul public, fără o acoperire clară şi uniformă pentru întreg personalul auxiliar sau pentru angajaţii din sistemul privat.
Pedepse majorate pentru violenţă împotriva personalului medical
Proiectul adoptat în comisie prevede creşterea limitelor de pedeapsă pentru mai multe infracţiuni. Astfel, pentru lovirea sau alte acte de violenţă săvârşite împotriva personalului medico-sanitar, pedeapsa creşte de la 6 luni – 3 ani la 1 – 5 ani de închisoare. Pentru vătămarea corporală, sancţiunile cresc de la 6 luni – 5 ani la 2 – 7 ani de închisoare. În cazul vătămării corporale grave sau al loviturilor cauzatoare de moarte, proiectul majorează pedepsele de la 3 – 12 ani la 5 – 15 ani de închisoare.
De asemenea, legea introduce explicit pedeapsa pentru omorul comis asupra personalului medico-sanitar aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, sancţiunea propusă fiind între 15 şi 25 de ani de închisoare. Pentru infracţiunea de ameninţare, limitele de pedeapsă rămân neschimbate — între 6 luni şi 2 ani de închisoare sau amendă — însă prevederile se extind acum asupra tuturor categoriilor de personal medico-sanitar şi auxiliar.
Protecţie extinsă şi asupra familiilor
Una dintre modificările importante introduse în proiect este extinderea protecţiei şi asupra membrilor de familie ai personalului medical. Textul propus prevede că „cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise (…) dacă privesc un membru de familie al persoanelor prevăzute” de lege.
Iniţiatorii susţin că modificările sunt necesare în contextul creşterii numărului de agresiuni şi ameninţări la adresa personalului medical şi urmăresc eliminarea diferenţelor de protecţie dintre sistemul public şi cel privat.
Totuşi, dincolo de înăsprirea pedepselor, realitatea din spitale rămâne mai complexă. În cele mai multe cazuri de violenţă din unităţile medicale nu vorbim despre oameni care fac un calcul juridic înainte de a deveni agresivi, ci despre situaţii tensionate, emoţii scăpate de sub control, durere, panică, frustrare sau stres extrem. Iar în astfel de momente, diferenţa dintre 6 luni şi 1 an de pedeapsă nu este întotdeauna ceea ce opreşte conflictul.
Experienţa altor sisteme medicale arată că reducerea reală a agresiunilor vine şi din alte măsuri: prezenţă de securitate în spitale, intervenţie rapidă, proceduri clare pentru gestionarea incidentelor, controlul accesului în anumite zone şi training pentru personal privind gestionarea situaţiilor conflictuale. Cu alte cuvinte, siguranţa din spitale nu se construieşte exclusiv prin Codul penal, ci şi prin prevenţie, organizare şi capacitatea sistemului de a gestiona corect momentele critice.
Specialiştii atrag atenţia că, fără măsuri concrete implementate direct în teren, efectul exclusiv al înăspririi pedepselor poate rămâne limitat asupra numărului real de incidente.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea şi votul Camerei Deputaţilor, care este for decizional, iar ulterior să fie promulgat de preşedintele României.
Citește și