Ileana Sandu
Înapoi la natură!
Biodiversitatea cuprinde aproximativ 8,7 milioane de specii, de la organisme minuscule la animale mari, un număr probabil mult mai mic decât cel real, deoarece multe specii sunt încă necunoscute, în special în zone îndepărtate, cum ar fi adâncurile oceanelor şi pădurile tropicale
* Pădurile tropicale găzduiesc jumătate din speciile de plante şi animale de pe planetă, deşi se întind pe doar 6% din suprafaţa terestrăa Pământului
* Recifele de corali, ecosisteme subacvatice, adesea denumite „pădurile tropicale ale mării”, susţin aproximativ 25% din toate speciile marine, deşi reprezintămai puţin de 1% din suprafaţa Oceanului
* Polenizatorii – albinele, fluturii şi păsările sunt esenţiali pentru producţia alimentarăla nivel global, deoarece asigurăpolenizarea a aproximativ 75% din toate culturile din întreaga lume, producţia de fructe şi seminţe care susţin ecosistemele agricole şi sprijinăaprovizionarea globalăcu alimente
* Activităţile umane au escaladat pierderea biodiversităţii la niveluri alarmante, ceea ce a dus la dispariţii ale speciilor de până la 1.000 de ori mai mari decât ratele naturale. Acest risc crescut de dispariţie se datoreazăîn principal distrugerii habitatului, schimbărilor climatice, poluării, speciilor invazive şi supraexploatării, care reprezintăo ameninţare substanţială pentru biodiversitatea globală
* Aproximativ 40% din economia mondială se bazează pe produse şi procese biologice. Industrii precum industria farmaceutică, agricultura şi ecoturismul depind în mare măsură de biodiversitate pentru resurse, inspiraţie şi activităţi economice
* În mod surprinzător, peste 80% din dieta umană provine dintr-o selecţie relativ micăde doar 12 specii de plante şi 5 specii de animale. Această dependenţă evidenţiază rolul esenţial pe care aceste specii îl joacăîn securitatea alimentarăglobală.
* În următorii 10 ani, este posibil ca una din patru specii cunoscute să dispară de pe suprafaţa Pământului
* Biodiversitatea s-a redus cu mai mult de un sfert în ultimii 35 de ani
*Dispariţia speciilor este de 1.000 ori mai mare decât rata naturală şi se estimează că 34.000 de plante şi 5.200 de specii de animale sunt ameninţate cu dispariţia
* Jumătate din caloriile pe care le consumăm provin din doar trei din cele 30.000 de plante comestibile cultivate la nivel mondial -orez, grâu şi porumb
* 10.000 până la 20.000 de specii de plante din întreaga lume sunt utilizate pentru producţia de medicamente * În jur de 100 de milioane de tone de organisme acvatice -peşti, moluşte şi crustaceele contribuie, anual, la asigurarea aprovizionării cu hrană, la nivel global
* Cu cât este mai mare fertilitatea naturală a solului, cu atât scade necesarul de îngrăşăminte chimice.
*În România au fost identificate aproximativ 3.700 de specii de plante şi 33.792 specii de animale, dintre care 33.085 de nevertebrate şi 707 de vertebrate
* Una dintre vulnerabilităţi o reprezintă biodiversitatea marină: temperatura de suprafaţă a Mării Negre a crescut în perioada 1982 – 2015 cu 0,64 ° C în fiecaredeceniu. Se preconizează că acest lucru va continua, afectând deja, bancul de hamsii, cea mai răspândită şi cea mai comercializatăspecie de peşteatât în ţara noastră, cât şi în Turcia.
***
Evenimente recente – de la incendiile de pădure din Brazilia, SUA şi Australia, până la invaziile de lăcuste în Africa de Est şi pandemia de COVID-19 – toate demonstrează interdependenţa dintre oameni şi mediul natural, o realitate de a cărei importanţă nu suntem, încă, suficient de conştienţi.
Pădurile adăpostesc o parte considerabilă din biodiversitatea solului: 805 din speciile de amfibieni, 75% din speciile de păsări, şi 685 din speciile de mamifere. Cu toate acestea, 45% din pădurile de pe planetă au dispărut şi, anual, pentru a face loc dezvoltării industriei forestiere şi fabricării de noi şi noi produse din lemn, 18 milioane de hectare continuă să fie distruse – ceea ce reprezintă aproape jumătate din toţi copacii de pe planetă, de la începutul Revoluţiei industriale.
Arborii, fiind unii dintre cei mai mari producători de oxigen, defrişările dăunează atât oamenilor, cât şi animalelor – pentru care pădurea înseamnă „acasă”. Având în vedere milioanele de specii diferite care trăiesc în păduri, defrişările reprezintă o ameninţare majoră pentru supravieţuirea lor şi o mare problemă de conservare. De asemenea, din cauza defrişărilor, creşte nivelul gazelor cu efect de seră, ceea ce duce la încălzirea globală. Astfel de activităţi, care pun în pericol natura, trebuie să se oprească dacă dorim să supravieţuim, avertizează cercetătorii.
Conform Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN), valoarea monetară a bunurilor şi serviciilor furnizate de ecosisteme este estimată la 33 de miliarde de dolari pe an.
Alimentele pe care le consumăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi clima care face ca planeta noastră să fie locuibilă – toate acestea vin din natură. De exemplu, anual, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul din atmosferă, iar un copac matur ne curăţă aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon şi eliminând, în schimb, oxigen.
Biodiversitatea este fundamentul care susţine toată viaţa pe uscat şi sub apă, influenţând sănătatea omului, sub toate aspectele sale, asigurând aer curat şi apă, alimente nutritive, surse pentru medicamente, rezistenţă naturală la boli şi la schimbările climatice. Modificarea sau eliminarea unui singur element al acestui lanţ afectează întregul sistem de şi poate avea consecinţe negative pe termen lung.
Acţiunile omului, inclusiv uzurparea mediului natural al animalelor sălbatice, agricultura intensivă şi accelerarea schimbărilor climatice au împins natura dincolo de limitele suportabilităţii. Ar fi nevoie de 1,6 planete Pământ pentru a răspunde presiunilor pe care oamenii le fac, anual, asupra mediului înconjurător.
Intervenind brutal în viaţa sălbatică, reducând diversitatea genetică în rândul populaţiilor de animale, provocând schimbări climatice şi evenimente meteorologice extreme, am creat condiţii ideale pentru răspândirea virusurilor între populaţiile animale şi cele umane.
În prezent, se estimează că, la nivel global, aproximativ un miliard de cazuri de boli şi milioane de decese se înregistrează în fiecare an din cauza bolilor cauzate de coronavirusuri şi aproximativ 75% la sută din bolile infecţioase care apar la om sunt zoonotice (transmise de la animale la om).
„În ciuda tuturor progreselor noastre tehnologice, suntem complet dependenţi de ecosisteme sănătoase şi dinamice, care ne furnizează apă, hrană, medicamente, îmbrăcăminte, combustibil, adăpost şi energie”, afirmă Elizabeth Mrema. director executiv adjunct al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu.
Biodiversitatea asigură un sol fertil, precum şi o varietate de substanţe nutritive. Este baza majorităţii ramurilor industriale, a mijloacelor de trai şi contribuie la echilibrul climei, prin stocarea carbonului şi reglarea precipitaţiilor. De asemenea, filtrează aerul şi apa, atenuând dezastrele naturale, cum ar fi alunecările de teren, furtunile şi fenomenele meteo extreme:
„Ecosistemele sănătoase ne protejează împotriva răspândirii bolilor: acolo unde biodiversitatea autohtonă este ridicată, riscul infecţiei cu boli zoonotice este mai scăzut” spune expertul în programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Doreen Robinson: „În medie, o nouă boală cu potenţial infecţios apare, la om, o dată la patru luni, iar 75% din aceste infecţii provin de la animale. Aceste boli zoonotice se pot răspândi mai uşor atunci când distrugem habitatele, prin practicarea excesivă a vânătorii şi acomerţuluiilegal cu animale sălbatice, deoarece expunerea noastră la agenţi patogeni creşte exponenţial”.
Mediul înconjurător este, de asemenea, o sursă esenţială a multor medicamente utilizate în medicina modernă. Plantele, animalele şi microorganismele permit cercetătorilor să înţeleagă mai bine fiziologia umană şi să trateze bolile. Patru miliarde de oameni se bazează în principal pe medicamente naturale, iar aproximativ 70 la sută dintre medicamentele pentru cancer sunt fie produse naturale, fie sintetice, inspirate de natură.
Din sutele de milioane de oameni care trăiesc în sărăcie, peste 70% depind de resursele naturale pentru a-şi câştiga mijloacele de trai, fie prin agricultură, pescuit, silvicultură sau alte activităţi bazate pe natură.
Activităţile umane au schimbat semnificativ trei sferturi din suprafaţa solului şi două treimi din suprafaţa oceanului planetar. Numai între 2010 şi 2015, 32 de milioane de hectare de pădure au dispărut. Calota glaciară se topeşte la viteze uimitoare, în timp ce acidifierea oceanelor creşte, ameninţând productivitatea oceanului planetar. Practic, am reuşit să modificăm, în detrimentul nostru, un sistem care ne protejează şi am creat condiţii propice răspândirii agenţilor patogeni, inclusiv a coronavirusurilor.
Pe măsură ce planeta se îndreaptă către o populaţie de 10 miliarde de oameni, trebuie să apreciem „darurile” naturii, nu să acţionăm împotriva lor.
Cercetătorii avertizează că, dacă nu ne schimbăm comportamentul faţă de mediul înconjurător, suntem în pericol de a ne confrunta cu tot mai multe focare de virus. Pentru a preveni viitoarele zoonoze, trebuie să abordăm cu responsabilitate atât multiplele ameninţări la adresa ecosistemelor şi a vieţii sălbatice, inclusiv distrugerea şi fragmentarea habitatului, cât şi comerţul ilegal, poluarea, speciile invazive şi, din ce în ce mai mult, schimbările climatice.
În caz contrar, pierderea biodiversităţii va avea consecinţe grave asupra omenirii, inclusiv prăbuşirea sistemelor alimentare şi de sănătate. (surse – un.org, worldenvironmentday.global/biodiversity, wedocs.unep.org)
Citește și