Dr. Diana Pop
Primele minute după un stop cardiac produs în afara spitalului sunt decisive pentru supravieţuire. Un nou studiu publicat în revista JAMA Internal Medicine sugerează că un sistem experimental bazat pe inteligenţă artificială ar putea ajuta martorii unui astfel de eveniment să înceapă mai rapid şi mai corect manevrele de resuscitare cardiopulmonară.
Cercetarea a fost realizată de specialişti de la Universitatea California din San Diego, în colaborare cu Facultatea de Medicină a Universităţii din Pittsburgh, Universitatea Johns Hopkins şi alte instituţii academice. Autorii au dezvoltat un sistem denumit ChatCPR, conceput pentru a oferi instrucţiuni de resuscitare conforme cu ghidurile medicale actuale.
Potrivit cercetătorilor, peste 350.000 de persoane din Statele Unite suferă anual un stop cardiac în afara spitalului, însă rata de supravieţuire rămâne de aproximativ 9%. În acelaşi timp, doar 2% dintre americani sunt certificaţi pentru efectuarea manevrelor de resuscitare cardiopulmonară.
În cadrul studiului, echipa a analizat iniţial performanţa mai multor modele populare de inteligenţă artificială, printre care ChatGPT, Claude, Grok, Gemini, Llama şi Mixtral, în scenarii simulate de stop cardiac. Evaluarea s-a bazat pe respectarea recomandărilor medicale pentru resuscitare.
Modelele AI au avut rezultate bune în ceea ce priveşte paşii de bază ai resuscitării, precum poziţionarea mâinilor sau ritmul compresiilor toracice. Scorul mediu obţinut a fost de 90%, cu rezultate variind de la 79% pentru Gemini până la 97% pentru Grok şi Claude.
Performanţele au fost însă mai slabe pentru elementele considerate mai avansate şi esenţiale pentru creşterea şanselor de supravieţuire, cum ar fi revenirea completă a toracelui între compresii. Pentru aceste criterii, scorul mediu a fost de 70%, cu valori între 61% pentru Llama şi 75% pentru ChatGPT.
Pornind de la aceste limite, cercetătorii au creat ChatCPR, un sistem construit pe baza materialelor de instruire utilizate de operatorii 911, echivalentul american al operatorilor 112, şi a ghidurilor oficiale pentru resuscitare cardiopulmonară. Platforma a fost ajustată progresiv pentru a corecta erorile identificate în timpul testelor.
În aceleaşi scenarii simulate, ChatCPR a obţinut scoruri de 100% atât pentru paşii de bază, cât şi pentru elementele avansate ale resuscitării.
Ulterior, cercetătorii au analizat 12 apeluri reale la 911, anonimizate şi disponibile public, pentru a compara instrucţiunile oferite de operatorii umani cu cele generate de sistemul AI.
Rezultatele au arătat că ChatCPR a depăşit performanţa operatorilor umani în toate comparaţiile directe. Pentru paşii de bază ai resuscitării, operatorii au respectat 85% dintre recomandările ghidurilor medicale, în timp ce sistemul bazat pe AI a atins 100%, o diferenţă de 15 puncte procentuale.
Diferenţele au fost şi mai mari în cazul paşilor avansaţi ai resuscitării. ChatCPR a obţinut un scor de 99%, comparativ cu 63% pentru operatorii umani, ceea ce a reprezentat un avantaj de 36% în favoarea sistemului AI.
Autorii studiului spun că sistemul a avut performanţe deosebit de bune în evaluarea pacientului şi în ghidarea corectă privind adâncimea compresiilor, ritmul acestora şi revenirea completă a toracelui între compresii, aspecte care s-au dovedit dificile pentru operatorii umani în condiţiile stresului şi complexităţii apelurilor reale.
Cercetătorii subliniază însă că tehnologia nu este gândită pentru a înlocui operatorii umani, ci pentru a-i sprijini. Ei consideră că sunt necesare teste suplimentare în situaţii reale pentru a evalua siguranţa sistemului, funcţionarea în contexte haotice şi capacitatea oamenilor de a urma corect instrucţiunile oferite.
Echipa a făcut ChatCPR disponibil gratuit, împreună cu documentaţia şi materialele de testare, pentru a permite altor cercetători şi organizaţii să continue dezvoltarea şi evaluarea tehnologiei.
Autorii atrag atenţia şi asupra nevoii unor reglementări clare înainte ca astfel de sisteme inteligente să fie utilizate pe scară largă. În prezent, persoanele care acordă primul ajutor prin resuscitare cardiopulmonară beneficiază de protecţie juridică, iar extinderea acestei protecţii asupra sistemelor bazate pe inteligenţă artificială rămâne o problemă care trebuie clarificată.
În România, persoanele care acordă primul ajutor beneficiază deja de protecţie juridică prin prevederi similare „Legii Bunului Samaritean”, incluse în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Astfel, cei care intervin cu bună-credinţă pentru a salva viaţa unei persoane, inclusiv prin efectuarea manevrelor de resuscitare cardiopulmonară la indicaţiile dispeceratului 112, nu pot fi traşi la răspundere pentru eventuale consecinţe neintenţionate.
În acest context, cercetătorii atrag atenţia că dezvoltarea unor sisteme bazate pe inteligenţă artificială, precum ChatCPR, ridică şi problema clarificării cadrului legal privind responsabilitatea şi protecţia juridică a tehnologiilor care oferă instrucţiuni medicale în situaţii de urgenţă.
Citește și