Comunitatea Declic și Bankwatch România au obținut, la Înalta Curte de Casație și Justiție, suspendarea defrișărilor pentru peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani, teren necesar continuării lucrărilor la Hidrocentrala Răstolița, potrivit unui comunicat transmis de cele două organizații de mediu, în 22 mai a.c. “Comunitatea Declic și Bankwatch România au oprit, la Înalta Curte de Casație și Justiție, defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani, dispusă de Guvern pentru a face loc Hidrocentralei Răstolița” se arăta în documentul citat.
Magistrații Curții Supreme au respins recursurile formulate de Guvern, Ministerul Mediului și Hidroelectrica împotriva suspendării HG 327/2025. Hotărârea de Guvern suspendată de ÎCCJ prevedea scoaterea definitivă, fără compensare, a unei suprafețe de 37,5 hectare de pădure din fondul forestier național pentru realizarea proiectului hidroenergetic de la Răstolița.
„Decizia de azi arată că nu Declic și Bankwatch opresc hidrocentralele, cum ne acuză, în mod eronat, unii politicieni. O face justiția. Și asta pentru că acolo se întâmplă ilegalități, e atât de simplu”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic.
„Statul a încercat să treacă peste lege, peste natură și peste cetățenii care depind de ea. Prin această decizie, instanța supremă confirmă din nou că lucrările pentru Răstolița s-au făcut în baza unor acte cu probleme serioase de legalitate”, a completat Viviana Stoica, reprezentantul Bankwatch România.
“Proiectul hidrocentralei Răstolița este unul dintre cele mai controversate proiecte hidroenergetice din România. Pentru continuarea lucrărilor, autoritățile au aprobat scoaterea din fondul forestier a zeci de hectare de pădure dintr-o arie naturală protejată. Deși proiectul este prezentat drept unul strategic pentru sistemul energetic, hidrocentrala de la Răstolița ar contribui cu doar 35,2 MW la sistemul energetic național — aproximativ a 570-a parte din puterea instalată a României, o contribuție de doar 0,081% la producția anuală de electricitate a țării, în timp ce ar sacrifica un ecosistem unic din arii naturale protejate și situri Natura 2000, inclusiv habitatul lostriței, una dintre cele mai rare specii de pești din România”, arată organizațiile de mediu.
Ce nu spun însă ONG-urile de mediu este că sistemul hidroenergetic este singurul care astăzi poate regla, în timp real, fluctuațiile din sistemul energetic, inclusiv prin aceste centrale de 35 de MW. Dacă nu ROmânia trebuie să importe energie, ceea ce a și făcut anul trecut când a cheltuit pe importuri peste 2 miliarde de euro. În plus, prin punerea în funcțiune a Hidrocentralei Răstolița am dobândi și o sursă alternativă de apă pentru județul Mureș și nu numai.
Viitor incert pentru Hidrocentrala Răstolița
Hidroelectrica evită, în prezent, să mai avanseze un termen clar pentru finalizarea hidrocentralei din județul Mureș, proiect aflat într-un stadiu de execuție estimat între 90 și 98%, dar blocat de procesele intentate de organizațiile de mediu.
În raportul anual pe 2025, Hidroelectrica precizează: “AHE Răstolița – proiect constrâns din cauza: soluționării nefavorabile a litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată (defrișare și scoatere din fond forestier), Hidroconstrucția SA – antreprenor general – în insolvență, lipsă proiectant general (ISPH Project Development SA în faliment). Sunt în derulare lucrări necondiționate de defrișare și scoatere din fond forestier. Până la soluționarea litigiilor data finalizării proiectului/punerii în funcțiune rămâne incertă”.
Acesta este cel mai recent punct de vedere oficial al Hidroelectrica referitor la soarta proiectului început în perioada comunistă și aflat foarte aproape de finalizare. Din formularea companiei reiese că, în acest moment, nu mai există un calendar asumat pentru punerea în funcțiune a amenajării hidroenergetice.
Proiect început în 1989
Hidrocentrala Răstolița, cu o capacitate instalată de 35 MW, a fost lansată în februarie 1989 și reprezintă ultimul mare proiect hidroenergetic aprobat în perioada regimului comunist.
„Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, a spus fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, în iunie 2025, după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca a suspendat ultimul acord de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița.
„În perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie. În total, pierderea totalizează 443 milioane euro”, declara atunci Sebastian Burduja.
Andrei Roman
URMĂREȘTE ȘI