În fiecare an, cu prilejul evenimentului Noaptea Muzeelor, Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș aduce în atenția publicului oamenii care păstrează vii tradițiile și meșteșugurile autentice ale județului.
Distinși cu titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”, acești meșteri populari, rapsozi, muzicanți și păstrători ai patrimoniului cultural imaterial sunt omagiați pentru contribuția lor esențială la conservarea identității culturale mureșene.
Dincolo de momentul festiv al Nopții Muzeelor, colaborarea dintre muzeografi și tezaurele umane vii continuă pe tot parcursul anului. Aceștia sunt implicați constant în ateliere educative și activități dedicate copiilor, unde transmit mai departe meșteșuguri, povești și tradiții moștenite din generație în generație. Pentru mulți dintre cei mici, întâlnirea cu acești oameni devine primul contact autentic cu universul satului tradițional românesc.
Printre cei care contribuie activ la aceste proiecte se află Dumitru Suceava din Ibănești, păstrătorul unei vechi mori tradiționale de pe Valea Gurghiului. Moara familiei, veche de peste 150 de ani și încă funcțională, reprezintă astăzi un simbol al tehnicilor populare de altădată. Prin demonstrațiile și explicațiile sale, copiii descoperă cum funcționau instalațiile hidraulice țărănești și câtă muncă se ascundea în spatele obținerii făinii.
Meșterul popular Kiss József din Câmpenița îi introduce pe participanți în tainele împletiturilor din papură, un meșteșug practicat în zonă de generații întregi. Cu răbdare și migală, acesta le arată copiilor cum un material simplu poate fi transformat în obiecte decorative și gospodărești de mare finețe.
În cadrul activităților muzeului, Mihai Grama din Căcuciu, comuna Beica de Jos, vorbește despre vechiul „bărcuit”, metoda tradițională de descoperire a stupilor de albine sălbatice. Considerat singurul vânător de albine sălbatice din România, acesta promovează astăzi respectul pentru natură și importanța protejării albinei carpatine și a habitatului său natural.
Tradiția muzicii populare este reprezentată de Rîza Francisc Vasile, cunoscut drept Șandorică din Valea Largă. Ceteraș și conducător al unui taraf tradițional din Câmpia Transilvaniei, acesta aduce în cadrul atelierelor și evenimentelor muzeului frumusețea repertoriului autentic local, apropiindu-i pe copii de muzica și jocurile tradiționale.
Meșteșugul prelucrării lemnului este dus mai departe de Petruț Chirteș din Ibănești, cunoscut sub porecla „Mlaștină”. Sculptor și dulgher tradițional, meșterul le prezintă celor tineri tehnicile vechi de realizare a porților sculptate, a obiectelor gospodărești și a construcțiilor tradiționale din lemn.
În atelierele dedicate artei populare participă și Nagy Margareta din satul Chendu, recunoscută pentru împletiturile din pănuși de porumb și pentru florile decorative create manual. Lucrările sale, apreciate inclusiv peste hotare, îi ajută pe copii să descopere frumusețea și creativitatea meșteșugurilor tradiționale.
Rapsozii populari Maria Bucin și Moldovan Rafila completează seria personalităților implicate în activitățile muzeului. Prin poezie, cântec și povești despre lumea satului, acestea reușesc să transmită generațiilor tinere valori precum respectul pentru tradiție, familie și comunitate.
Pentru muzeografi, implicarea acestor tezaure umane vii reprezintă o resursă neprețuită. Activitățile desfășurate împreună cu copiii nu înseamnă doar demonstrații de meșteșuguri, ci adevărate lecții despre identitate culturală și continuitate. Într-o lume tot mai digitalizată, contactul direct cu oamenii care încă păstrează vii tradițiile autentice devine o experiență educativă și umană deosebit de valoroasă.
Astfel, Noaptea Muzeelor nu este doar un moment de celebrare, ci și o recunoaștere a unei munci desfășurate zi de zi, prin care patrimoniul cultural imaterial al județului Mureș continuă să trăiască și să fie transmis mai departe.
Sanda Viţelar
Urmăreşte şi: