Ileana Sandu
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a înaintat o nouă petiţie autorităţilor locale din Sfântu Gheorghe, solicitând amplasarea unui bust din bronz dedicat poetului naţional Mihai Eminescu. Demersul este formulat ca o cerere oficială adresată Primăriei şi Consiliului Local şi este justificat prin nevoia unei reprezentări echilibrate a valorilor culturale ale comunităţilor din municipiu, explică reprezentanţii FCRCHM într-un comunicat dat publicităţii.
Autorii argumentează că spaţiul public trebuie să reflecte identitatea tuturor locuitorilor, iar comunitatea românească nu beneficiază în prezent de reprezentare politică directă în Consiliul Local, context în care FCRCHM (reunind 40 de ONG-uri) îşi asumă rolul de reprezentant al intereselor culturale ale românilor din regiune.
Textul face referire la finalizarea recentă a unui monument dedicat poetului maghiar Petőfi Sándor şi susţine că, în spirit de reciprocitate şi respect interetnic, firesc ar fi să existe şi un monument dedicat lui Mihai Eminescu: „Subliniem dorinţa de tratament egal în raport cu finalizarea recentă a monumentului dedicat lui Petőfi Sándor! Tocmai în acest spirit de bună înţelegere interetnică, credem că a sosit momentul pentru un demers similar dedicat culturii române”.
Iniţiativa nu este prezentată ca o formă de competiţie culturală, ci ca o expresie a egalităţii şi a normalităţii într-un spaţiu multicultural, fiind susţinută de instituţii de prestigiu, precum Academia Română, ASTRA, Academia Internaţională „Mihai Eminescu” şi de organizaţii ale diasporei: „Eminescu are deja monumente în mari centre culturale precum Paris, Viena sau Montreal. Este timpul să aibă unul şi la Sfântu Gheorghe! Suntem convinşi că un oraş care îşi respectă toate comunităţile se dezvoltă prin simboluri reprezentative pentru toţi, în mod nediscriminatoriu. Aşteptăm stabilirea unor termene clare pentru acest proiect!”
În spaţiul public şi în mediul online au apărut deja opinii potrivit cărora Mihai Eminescu „nu are ce căuta” la Sfântu Gheorghe sau în alte localităţi din zonă, pe motiv că „n-a trecut niciodată pe aici şi n-are nicio legătură cu oraşul” – o interpretare… nelalocul ei, ca să nu zicem aberantă: personalităţile de importanţă naţională nu sunt omagiate exclusiv în locurile prin care au trecut efectiv, ci în toate spaţiile în care comunitatea doreşte să îşi afirme apartenenţa la patrimoniul cultural naţional.
Eminescu, simbol fundamental al culturii şi identităţii româneşti, „are ce căuta” oriunde, pe teritoriul României, chiar şi la Sfântu Gheorghe. Numeroase state europene îşi onorează figurile culturale emblematice în multiple oraşe şi regiuni, chiar dacă „n-au trecut” prin respectivele locuri.
Deşi tema abordată rămâne una sensibilă în contextul relaţiilor interetnice din zonă, a contesta dreptul lui Mihai Eminescu de a fi reprezentat printr-un monument într-un oraş al României înseamnă, în fond, a contesta însăşi legitimitatea culturii române de a exista vizibil şi demn în propriul său spaţiu naţional, iar tăcerea autorităţilor devine cu atât mai greu de înţeles cu cât solicitarea nu cere privilegii, ci doar recunoaşterea firească a unei valori fundamentale a culturii române.
Într-un stat democratic, refuzul de a acorda vizibilitate poetului naţional în orice localitate din România ridică inevitabil semne de întrebare asupra modului în care este înţeles principiul egalităţii culturale.
Citește și