Ionela Moldovan, psiholog clinician
Există perioade din viață despre care societatea vorbește deschis și perioade care rămân încă învăluite în tăcere, rușine sau glume neinspirate, cum se întâmplă și în cazul Menopauzei.
Pentru multe femei, această etapă vine nu doar cu schimbări fizice, ci și cu transformări emoționale profunde. Uneori apar tristețea, anxietatea, iritabilitatea, insomnia, senzația de epuizare sau sentimentul că „nu mai sunt ele”. Alteori, aceste trăiri se transformă într-o depresie reală, care necesită un grad sporit de înțelegere și sprijin, nu de minimalizare.
Din păcate, multe femei ajung să creadă că trebuie „să suporte”, că „așa e normal la vârsta asta” sau că nu ar trebui să se plângă. În realitate, menopauza poate fi o perioadă vulnerabilă psihologic.
Ce este, de fapt, menopauza?
Menopauza reprezintă momentul în care menstruația se oprește definitiv, ca urmare a scăderii activității ovariene. Diagnosticul este confirmat după 12 luni consecutive fără menstruație. Studiile de nivel mondial arată că una din 3 femei aflate la menopauză prezintă simptome depresive. În general, instalarea menopauzei apare între 45 și 55 de ani, însă schimbările încep adesea cu mult înainte, în perioada numită perimenopauză. Perimenopauza poate dura câțiva ani și este perioada în care hormonii fluctuează puternic. Tocmai aceste fluctuații pot influența calitatea somnului, nivelul de energie, stările emoționale și chiar felul în care femeia se percepe pe sine.
Multe femei descriu această etapă ca pe o perioadă în care:
- dorm mai greu,
- devin mai sensibile emoțional,
- se simt mai iritabile,
- nu se mai pot concentra la fel de bine,
- simt o oboseală pe care nu și-o pot explica,
- au senzația că ceva s-a schimbat în interiorul lor.
Pe lângă simptomele cunoscute (bufeuri, transpirații nocturne, modificări ale ciclului menstrual), apar frecvent și simptome psihologice despre care se vorbește mult mai puțin. Și poate tocmai acest fapt doare, uneori cel mai tare: faptul că multe femei trec prin această perioadă simțindu-se neînțelese sau chiar ridiculizate.
Depresia la menopauză nu este doar în mintea femeii! Există încă ideea că femeile aflate la menopauză „devin exagerate”, „prea sensibile” sau „nervoase din cauza hormonilor”. Aceste etichete simplifică excesiv o realitate mult mai complexă. Depresia este o tulburare psihică reală, nu o lipsă de voință și nicidecum un moft. Ea poate apărea la orice vârstă, însă studiile recente arată că perioada perimenopauzei este asociată cu un risc mai crescut pentru simptome depresive și anxioase.
Cercetările sugerează că femeile aflate în tranziția spre menopauză au un risc semnificativ mai mare de a experimenta stări depresive comparativ cu perioada de dinainte. Specialiștii explică acest lucru printr-o combinație de factori:
- modificările hormonale,
- vulnerabilitățile psihologice preexistente,
- stresul acumulat,
- presiunea socială,
- schimbările din familie și relații,
- dificultățile profesionale,
- problemele de sănătate care pot apărea odată cu înaintarea în vârstă.
Așadar, nu vorbim doar despre hormoni, ci despre o perioadă de viață care poate veni cu multe transformări simultane.
Cum arată depresia în această perioadă?
Uneori depresia nu arată cum ne imaginăm. Nu toate femeile stau în pat și plâng toată ziua. Unele continuă să meargă la muncă, să aibă grijă de familie, să funcționeze aparent normal și totuși să se simtă profund nefericite sau epuizate în interior.
Semnele depresiei pot include:
- tristețe persistentă,
- lipsa energiei,
- pierderea interesului pentru activități care înainte aduceau plăcere,
- plâns frecvent,
- senzația de gol/vid interior,
- iritabilitate crescută,
- dificultăți de concentrare,
- probleme de memorie,
- tulburări ale somnului,
- retragere socială,
- sentimentul de inutilitate sau „că nu mai faci față”
Multe femei spun: „Nu mă mai recunosc!” Sau: „Simt că sunt mereu obosită și nu mai am răbdare cu nimeni!.” De multe ori, ele nici măcar nu realizează că ar putea fi vorba despre depresie. Pun totul pe seama vârstei sau cred că așa trebuie să fie. În realitate, depresia la menopauză necesită atenția adecvată, pentru că poate afecta relațiile, viața profesională, stima de sine și calitatea vieții în general.
Alte dificultăți psihologice care pot apărea
Menopauza nu este asociată doar cu depresia. Multe femei experimentează și anxietate, atacuri de panică, schimbări bruște de dispoziție, sensibilitate emoțională crescută, iritabilitate, dificultăți cognitive sau ceață mentală, probleme de memorie și concentrare, scăderea stimei de sine, nemulțumire față de propriul corp,scăderea dorinței sexuale. Pentru unele femei, aceste schimbări pot reactiva răni emoționale mai vechi sau vulnerabilități existente deja. De exemplu, femeile care au avut episoade depresive în trecut pot fi mai sensibile în această perioadă.
De asemenea, există femei care resimt menopauza și ca pe o schimbare identitară. Într-o societate care pune foarte mult accent pe tinerețe, unele femei ajung să simtă că își pierd feminitatea, atractivitatea sau valoarea. Aceste mesaje sociale pot accentua suferința emoțională.
Cum sunt afectate femeile în viața de zi cu zi?
De multe ori, impactul este mai mare decât pare din exterior. O femeie care nu se odihnește corespunzător o perioadă mai lungă, de câteva luni, poate deveni epuizată fizic și emoțional. O femeie care experimentează bufeuri intense și anxietate poate merge la muncă încercând constant să își ascundă disconfortul. Totodată, o femeie care trece prin episoade depresive poate începe să se izoleze, să evite activitățile sociale sau să se simtă vinovată pentru faptul că „nu mai este ca înainte”.
Unele femei spun că se simt invizibile. Altele simt presiunea de a continua să fie puternice pentru toată lumea, chiar și atunci când ele însele au nevoie de sprijin.
În România, încă se vorbește surprinzător de puțin despre menopauză. Multe femei nu primesc informații clare și ajung să creadă că trebuie pur și simplu să reziste. Uneori, nici măcar apropiații nu înțeleg prin ce trec ele. Iar atunci când o femeie încearcă să vorbească despre stările ei, poate primi replici precum: „E doar menopauza!” „Toate femeile trec prin asta!”, „Nu mai dramatiza!”. Astfel de reacții nu fac decât să crească sentimentul de singurătate și neînțelegere.
Ce poate ajuta?
În primul rând, validarea experienței femeii, prin a spune: „Ce simți este real!” Uneori, acest lucru poate conta enorm. De asemena contează foarte mult: sprijinul emoțional din partea familiei, discuțiile deschise, accesul la informații corecte, somnul și odihna, activitatea fizică regulată, reducerea stresului, timpul dedicat propriei persoane, menținerea relațiilor sociale.
Psihoterapia poate fi extrem de utilă în această perioadă. Multe femei au nevoie de un spațiu plin de siguranță emoțională în care să poată vorbi fără să fie judecate, în care să înțeleagă ce se întâmplă cu ele și să își recapete echilibrul emoțional. Uneori este nevoie și de consult ginecologic, endocrinologic sau psihiatric. Pentru anumite femei, tratamentul medicamentos sau terapia hormonală pot reprezenta soluții importante. Totuși, nu există o rețetă universală, fiecare femeie are propria experiență și propriile nevoi.
Cum putem destigmatiza menopauza?
Putem porni de la a aborda menopauza cu mai multă naturalețe și mai puțină ironie. Menopauza nu ar trebui să fie un subiect de glume sau rușine. Este o etapă firească a vieții, la fel cum sunt pubertatea, sarcina sau îmbătrânirea. Destigmatizarea începe în familie, în cercurile de prieteni, la locul de muncă și chiar în felul în care vorbim public despre femei. Este necesar să renunțăm la ideea că femeia trebuie să suporte în tăcere. Avem nevoie să înțelegem că vulnerabilitatea nu este slăbiciune și că sănătatea psihică merită aceeași atenție ca și sănătatea fizică.
Cum putem sprijini femeile aflate la menopauză?
Nu trebuie să avem soluții perfecte. Uneori este suficient să fim prezenți și să ascultăm fără judecată. Partenerii pot ajuta prin răbdare și înțelegere. Copiii adulți pot încerca să privească această etapă cu mai multă sensibilitate. Prietenele pot crea spații sigure de discuție. Angajatorii pot contribui prin mai multă flexibilitate și printr-un mediu în care femeile să nu se simtă ridiculizate pentru ceea ce trăiesc.
Și poate cel mai important lucru este să transmitem femeilor că nu sunt singure. Pentru că multe dintre ele au crescut într-o cultură în care emoțiile trebuiau ascunse, inhibate, iar suferința trebuia dusă în tăcere. Însă menopauza nu înseamnă sfârșitul feminității și nici sfârșitul unei vieți active și împlinite. Este doar o nouă etapă, una care vine cu provocări ce-i drept, dar și cu nevoia de mai multă grijă față de sine, iar depresia care poate apărea în această perioadă nu este un motiv de rușine. Este un semnal că femeia are nevoie de sprijin, înțelegere și uneori, de ajutor specializat.
Poate că una dintre cele mai importante forme de sprijin pe care le putem oferi este aceasta: „Nu trebuie să treci singură prin asta!”