Rectorul UMFST Târgu Mureș, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, consideră că una dintre marile provocări ale sistemului medical românesc este reducerea diferențelor dintre medicina de urgență și restul sistemului sanitar. Declarația a fost făcută joi, la deschiderea oficială a Congresului Național de Medicină de Urgență și Medicina Dezastrelor – CongrEMS 2026, eveniment care reunește la Târgu Mureș specialiști, studenți și experți din țară și din străinătate.
În discursul său, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” a arătat că sistemul de urgență reprezintă unul dintre cele mai relevante indicatoare ale performanței unui sistem sanitar.
„Probabil că măsura maturității unui sistem sanitar este dată de cum funcționează sistemul de urgență în țara respectivă. Probabil pentru că există un hiatus în România între sistemul de urgență și restul sistemului și acest hiatus, cu un optimism rezervat, trebuie să sperăm că se va închide”, a afirmat Leonard Azamfirei.
Potrivit rectorului UMFST, sistemul medical funcționează astăzi într-un context diferit față de cel din urmă cu câțiva ani, pe fondul creșterii complexității patologiilor, al schimbărilor din domeniul formării profesionale și al așteptărilor tot mai ridicate ale societății.
„Populația a devenit din ce în ce mai fragilă din punctul de vedere al patologiilor medicale. Dacă luăm în considerare oportunitățile de formare și de asistență medicală, care sunt diferite față de anii care au trecut, dacă luăm în considerare și așteptările pe care le are societatea de la sistemul medical, veți vedea (…) că măsura maturității unui sistem sanitar este dată de cum funcționează sistemul de urgență”, a spus rectorul.
Leonard Azamfirei a atras atenția și asupra transformărilor profunde pe care noile tehnologii le vor aduce în domeniul medical, considerând că medicina de urgență se află printre specialitățile care vor resimți cel mai rapid aceste schimbări.
„Inteligența artificială a venit peste noi, vin algoritmii, vin datele și, mai ales, vine integrarea tuturor acestora, care va schimba medicina fundamental”, a afirmat rectorul UMFST.
În opinia sa, medicii de urgență vor continua să aibă un rol esențial într-o lume tot mai digitalizată, deoarece sunt cei care intră primii în contact cu pacientul.
„Chiar dacă mulți dintre noi suntem formați într-o generație în care se punea mare accent pe clinic, dumneavoastră sunteți, poate, sau veți rămâne printre ultimii clinicieni din sistemul medical, pentru că aveți și veți avea prima interacțiune cu pacientul. E o provocare la care trebuie să faceți față cu echilibru”, a subliniat Leonard Azamfirei.
Dincolo de provocările tehnologice, rectorul UMFST consideră că cea mai importantă provocare pentru medicina de urgență și pentru sistemul medical românesc rămâne solidaritatea.
„Solidaritatea este, sigur, un atribut al unor asemenea sisteme, dar este mai mult decât atât. Într-o țară care nu contenește să ne dea intermitent semne de autoliză, ideea de solidaritate trebuie să fie mai consistentă ca oricând”, a declarat Leonard Azamfirei.
Acesta a remarcat că medicina de urgență este unul dintre puținele domenii în care disciplina, colaborarea și spiritul de echipă funcționează la un nivel pe care alte sectoare îl privesc cu admirație.
În intervenția sa, rectorul UMFST a amintit și rolul istoric pe care l-a avut Târgu Mureș în dezvoltarea medicinei de urgență din România.
Leonard Azamfirei a arătat că modelul actual al sistemului de intervenție la urgențe a pornit de la Târgu Mureș și s-a extins ulterior la nivel național. Totodată, UMFST a fost prima universitate din România care a avut o disciplină de medicină de urgență alcătuită din profesioniști în medicina de urgență și anestezie.
Alex Corin
Urmăreşte şi: