Ileana Sandu
În viaţa de zi cu zi, întâlnim adesea persoane care încearcă să influenţeze gândurile şi comportamentele noastre în mod subtil, folosindu-se de tehnici de manipulare. Aceşti indivizi nu-şi poartă intenţiile la vedere. Ei se ascund în spatele cuvintelor atent alese, al promisiunilor seducătoare şi al jocurilor emoţionale, influenţând decizii, relaţii şi destine fără ca victimele să îşi dea seama.
Nici cei în care avem încredere nu ne vor întotdeauna binele. Prietenii, rudele sau colegii de serviciu pot recurge la strategii care să reducă sau chiar să anuleze stima de sine a celor din jur. Acesta este „talentul” mincinoşilor patologici sau al narcisiştilor şi nu este întotdeauna uşor să-ţi dai seama că eşti victima acestor comportamente. Cu toate acestea, este important să învăţăm să recunoaştem astfel de tehnici, deoarece ele ne-ar putea dăuna mai grav decât ne închipuim.
Prin urmare, este important să învăţăm să ne dăm seama când suntem victime ale comportamentelor toxice şi patologice, când ne confruntăm cu forme de manipulare cu consecinţe pe termen lung şi pe care putem învăţa să le gestionăm prin experienţă.
Există oameni care încearcă să manipuleze din cauza stimei de sine scăzute şi din nevoia de a se hrăni din slăbiciunile sau nefericirea celorlalţi. Scopul lor este de a-i face să se simtă şi mai slabi, să-şi piardă stima de sine şi să se considere vinovaţi pentru greşeli pe care nu ei, ci tocmai manipulatorii le-au făcut.
Manipularea poate avea o influenţă asupra diferitelor sfere ale personalităţii noastre, de la manipularea emoţională la manipularea psihologică. Manipulatorul patologic încearcă, de fapt, să găsească „butoanele”, adică punctele slabe ale victimelor, de care să se folosească pentru a-şi atinge scopul.
Pentru ca manipularea să aibă succes, manipulatorul îşi ascunde agresivitatea şi nu îşi dezvăluie intenţiile reale. El are capacitatea de a identifica slăbiciunile victimelor sale şi, pornind de la aceste slăbiciuni, să creeze adevărate scheme de manipulare.
Insensibilitate, lipsa sentimentului de vinovăţie, detaşare emoţională: manipulatorul nu are nicio reţinere în a-i face rău victimei dacă acest lucru serveşte scopului său.
Deci, pentru a fi un bun manipulator, trebuie să fii şi un bun comunicator (şi victima trebuie să fie dispusă să te asculte). Asta pentru că este necesar ca ideile exprimate de manipulator, chiar dacă sunt simple, să valorifice latura emoţională şi psihologică a victimei, într-o manieră convingătoare, care vizează schimbarea atitudinii interlocuitorului.
S-a dovedit, de exemplu, că, dacă li se face un favor, oamenii simt nevoia să se revanşeze – „să-şi întoarcă favorul”. Dar acest sentiment poate fi periculos pentru că te poate face să te simţi îndatorat pentru favoruri pe care nu le-ai cerut şi le accepţi doar dintr-un sentiment de reciprocitate. Acest tip de mecanism este folosit şi în domeniul marketingului şi comerţului: de exemplu atunci când se oferă, gratuit, mostre dintr-un anumit produs, în speranţa de a încuraja o achiziţie.
Indivizii pot fi influenţaţi de mase, tocmai pentru că avem tendinţa de a crede că, dacă majoritatea oamenilor fac sau cred ceva, acel ceva trebuie neapărat să fie adevărat. De fapt, după acest principiu se nasc şi se consolidează moda – îmbrăcăminte, pantofi, coafură etc.
Ceea ce provine dintr-o „sursă autorizată” sau de un personaj important este mai uşor de crezut, fiind, „de la sine înţeles”, că astfel de persoane şi/sau instituţii sunt mai credibile. Astfel de instituţii sau oameni tind, aşadar, să aibă o mai mare putere de convingere.
De exemplu, în marketing şi comerţ, prezentarea unui produs ca fiind „unic” şi „extraordinar” îi poate face pe oameni să aibă tendinţa de a cumpăra impulsiv, exagerat, mânaţi de grija că nu-l vor mai găsi, deşi, în realitate nu au nevoie de el.
Mulţi manipulatori nu sunt siguri pe propriile judecăţi, prin urmare, îşi „proiectează” greşelile, frustrările şi neîmplinirile asupra celorlalţi, făcându-i să se simtă vinovaţi. În acest fel, manipulatorul încearcă să întoarcă situaţia în favoarea lui, nu doar pentru a demonstra că are dreptate, ci pentru a-i face rău celuilalt.
Una dintre cele mai utilizate tehnici este de a distorsiona realitatea: strategia „gaslighting” (o formă de abuz psihologic în care victima este supusă îndoielii faţă de propria memorie, percepţie şi sănătate mintală) este folosită pentru a destabiliza şi a-l face pe celălalt să creadă că trăieşte într-o realitate imaginară. Una dintre cele mai folosite fraze: „Totul este o născocire a imaginaţiei tale”.
Mulţi manipulatori sunt maeştri în folosirea cuvintelor. Ei îşi creează o reţea de fraze şi expresii care blochează şi derutează victima. Folosesc adevărate monologuri, întrerupându-l pe celălalt, împiedicându-l să-şi exprime părerea şi reuşind să acapareze şi să controleze conversaţia. Alternativ, manipulatorul poate încerca să adauge cuvinte pe care interlocutorul său nu le-a spus niciodată, interpretându-i gândurile într-un mod distorsionat.
Când manipulatorul realizează că tehnicile sale nu au efectul dorit, insultă sau tace. În acest al doilea caz, victima se simte neputincioasă şi vinovată. Scopul manipulatorului este de a umili cealaltă persoană şi de a o face să se simtă vinovată pentru că nu s-a supus dorinţelor şi tehnicilor de manipulare.
Unul dintre cei mai subtili manipulatori este individul care pare a fi foarte prietenos şi înţelegător cu ceilalţi, dar care, de fapt, poartă o mască. Deşi pretinde că se bucură de succesele sau realizările celuilalt, el încearcă, în realitate, să-i insufle îndoială sau, într-un mod subtil, să-i distrugă sentimentul de satisfacţie, descurajându-l şi determinându-l, astfel, să se izoleze de prieteni şi de familie. Ar putea încerca să te convingă că cei dragi nu te înţeleg sau vor să te controleze. Scopul este de obicei să te despartă de oamenii care şi-ar putea da seama că eşti manipulat.
Or, omul este o fiinţă socială, iar o parte din imaginea pe care o avem despre noi înşine este proiectată de relaţiile pe care le întreţinem. Nu numai atât: afecţiunea, prietenia, comunicarea şi multe alte aspecte sunt fundamentale pentru fiinţele umane. O persoană izolată de lume pentru o perioadă lungă de timp va începe să aibă percepţii distorsionate asupra realităţii, îşi va lăsa imaginaţia şi anxietăţile să o ia razna, ajungând până la punctul de a deveni victima propriilor gânduri.
Psihologii au studiat, pe de altă parte, „gândirea de grup” („groupthinking”), care apare atunci când, prin „constrângeri subtile”, un membru al grupului este împiedicat să-şi exercite pe deplin propria puterea critică şi să-şi exprime deschis dubiile, dacă majoritatea a ajuns la consens. De exemplu, dacă un individ din grup este etichetat într-un anumit mod, el se va identifica, în timp cu acea etichetă şi o va accepta. Prin urmare, grupul poate influenţa nu numai modul în care individul percepe realitatea, ci şi modul în care se percepe pe sine.
Gândirea de grup este un fenomen care apare atunci când un grup de indivizi ajunge la consens, fără raţionamente critice sau evaluarea consecinţelor sau a alternativelor şi se bazează pe o dorinţă comună de a nu „strica” echilibrul unui grup de oameni. Această dorinţă creează o dinamică, în cadrul unui grup, prin care creativitatea şi individualitatea tind să fie înăbuşite pentru a evita conflictele.
Formele de manipulare care stau la baza proceselor de control şi de supunere a victimei sunt diferite şi complicate, dar principalul fapt este că manipulatorul va încerca să deterioreze percepţia asupra sinelui a persoanei manipulate pentru a prelua controlul, făcându-o să creadă că nu are dreptate sau că este bolnavă. În mod normal, acest tip de manipulare generează apoi o dependenţă de care victima nu se mai poate elibera şi nu mai judecă obiectiv şi clar realitatea.
După ce criterii îşi alege manipulatorul victima ideală? În mod normal, un narcisist sau un mincinos patologic îşi alege victimele pe baza anumitor slăbiciuni ale acesteia, pe care le descoperă şi le exploatează: persoane naive, care nu pot percepe răul în alţii şi cred că ceilalţi sunt întotdeauna oneşti; oameni care cred că nu merită dragoste sau nu sunt siguri de ei înşişi, persoane care suferă de anumite forme de dependenţă şi tind să depindă de ceilalţi pentru a-şi găsi un echilibru emoţional – toţi aceştia sunt mai uşor de manipulat şi de convins, iar manipulatorul îi va putea influenţa cu uşurinţă.
Singurătatea sau căutarea constantă a aprobării celorlalţi te pot face, de asemenea, uşor de manipulat.
Manipularea poate avea loc în orice mediu relaţional, de la muncă la relaţiile de prietenie, în viaţa conjugală etc. şi se poate prezenta printr-o varietate de simptome, culminând cu anxietatea generalizată, oboseala, epuizarea, justificarea atitudinilor manipulatorului, pierderea interesului pentru alte lucruri, uitarea evenimentelor sau atitudinilor din trecut.
Nivelul suprem de manipulare este faza de predare/abandon, în care persoana manipulată este total subjugată de manipulator, simţindu-se chiar demnă de tratamentul oribil la care este supusă. Simptomele in aceasta fază sunt: depresie, anxietate si atacuri de panică, apatie, stres, tulburări psihosomatice, frică, angoasă, gânduri suicidare.
Ieşirea dintr-o perioadă de manipulare psihologică este dificilă, deoarece principalele tehnici se bazează pe forme de denaturare a realităţii şi anihilarea identităţii şi stimei de sine a persoanei, precum şi pe o formă de dependenţă. De aceea este necesar un lung proces de reconstrucţie şi conştientizare a propriei fiinţe, cu atât mai mult cu cât manipularea poate fi uneori suficient de subtilă pentru a rămâne nerecunoscută.
Ca în orice proces psihologic, primul pas spre îmbunătăţire şi începerea recuperării este acceptarea a ceea ce s-a întâmplat. Pentru a ieşi din ea, vom lucra apoi la alte procese precum recunoaşterea strategiilor manipulative, reconstrucţia emoţională şi respectul de sine. Urmarea unui tratament de specialitate poate fi de ajutor pentru a putea procesa şi depăşi acest moment.
Nu vă lăsaţi la mila manipulatorului, cereţi ajutorul unui specialist – este sfatul psihologilor. (surse documentare – guidapsicologi.it, psychcentral.com, verywellmind.com; foto – pixabay.com)
Citește și