Ileana Sandu
„Mâncarea curată” („clean eating” ) a devenit unul dintre cele mai populare concepte din domeniul nutriţiei, promovat ca o cale sigură către o viaţă mai sănătoasă. Mai mult, avem de-a face cu o adevărată obsesie, deşi, în realitate, există multe controverse în materie, iar unii oameni de ştiinţă susţin că „mâncatul sănătos” şi mâncarea „curată” pot face mai mult rău decât bine şi pot duce la o alimentaţie dezordonată.
Între reguli alimentare stricte, produse etichetate drept „naturale” şi tendinţe promovate în mediul online, graniţa dintre alegerile benefice şi miturile nutriţionale este adesea mai puţin clară decât pare.
Reţelele sociale şi publicaţiile pe care mulţi se bazează pentru a obţine informaţii despre nutriţie promovează adesea aşa-numita „alimentaţie curată” şi mulţi promotori ai acestui concept promit beneficii, precum pierderea în greutate, ten strălucitor şi o energie debordantă, dar unele interpretări eronate ale acestei teorii pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii fizice şi mintale.
„Mâncarea curată” este o mişcare ce a crescut rapid în popularitate în ultimul deceniu, deşi nu există o definiţie clară a conceptului, formulată de vreo sursă de încredere.
În general, „alimentaţia curată” ar putea fi descrisă ca opţiunea pentru alimente naturale şi sănătoase – cele care nu conţin aditivi, conservanţi şi ingrediente rafinate şi procesate. Cu toate că termenul a apărut, probabil, cu intenţii bune, lipsa de claritate îl lasă deschis interpretării.
De exemplu, unii pot alege o abordare mai puţin restrictivă şi pot urma un tipar de alimentaţie „curată”, care să includă mai multe fructe şi legume întregi, fasole şi proteine de bună calitate, limitând în acelaşi timp alimentele procesate. Alte formule pot fi mai restrictive, eliminând lactatele, glutenul, zahărul, precum şi alimentele tratate cu antibiotice, pesticide şi hormoni de creştere.
Deşi nu există studii ştiinţifice care să lege „alimentaţia curată” de beneficii pentru sănătate, există în schimb, cercetări care asociază lipsa unui regim alimentar echilibrat (din păcate, evitat de obicei de către cei care mănâncă „curat”) cu bolile cronice.
De exemplu, potrivit unui studiu publicat în The BMJ (British Medical Journal), citat de Medical News Today, consumul cu 10% mai mult al unor produse ultraprocesate (gustări sărate, alimente congelate ş.a.) creşte, cu cel puţin 10%, riscul de boli coronariene, cerebrovasculare şi cardiovasculare.
Cercetările arată că alimentaţia „curată” poate duce la restricţii alimentare excesive, provocând deficienţe de nutrienţi şi cauzând, totodată, grave suferinţe mintale.
Lipsa de claritate şi de coerenţă a mişcării „alimentaţie „curată” îi poate face pe oameni să clasifice anumite alimente drept „rele” şi pe altele drept „bune”, fără dovezi ştiinţifice solide care să susţină această etichetare.
Or, acest lucru poate duce la o obsesie dăunătoare pentru alimentaţia sănătoasă, fără a şti, de fapt, în ce constă aceasta şi cât este de…nesănătoasă.
Potrivit National Eating Disorders Association, alimentaţia „curată” şi dietele drastice cresc riscul de ortorexie nervoasă (mania, obsesia de a mânca „sănătos”), la graniţa cu tulburările mintale.
Este important de reţinut că există o diferenţă între ortorexie şi restricţiile alimentare. În timp ce unii oameni pot evita anumite alimente din motive etice, religioase sau legate de sănătate, cei cu ortorexie au gânduri obsesive despre obiceiurile lor alimentare.
Atâta timp cât regimul alimentar include produse din toate grupele, nu trebuie să existe motive de îngrijorare şi există modalităţi de a găsi un echilibru just între alimentaţia curată şi alimentaţia sănătoasă, fără teamă sau restricţii.
De exemplu, o dietă nutritivă poate include produse congelate şi conserve, cu excepţia celor cu adausuri de sare, zahăr şi siropuri.
Nu toate alimentele procesate sunt neapărat rele şi nici nu trebuie eliminate complet. De fapt, majoritatea alimentelor vândute astăzi în magazine sunt, într-o oarecare măsură, procesate.
Sursa citată relevă că o dietă nutritivă pentru adulţi include: • legume de toate tipurile şi culorile • fructe, cu accent pe fructe întregi • cereale, cel puţin jumătate fiind cereale integrale • produse lactate, inclusiv lapte cu conţinut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi şi brânză fără lactoză
• alimente proteice, inclusiv carne slabă, carne de pasăre, ouă, nuci, seminţe, produse din soia, fasole, mazăre şi linte • uleiuri, inclusiv uleiuri vegetale..
Deoarece definiţia alimentaţiei „curate” variază foarte mult în funcţie de persoană, nu există cercetări care să demonstreze că are mai multe beneficii decât alte modele alimentare.
…Dar, într-o epocă în care sfaturile despre nutriţie circulă cu o viteză ameţitoare pe reţelele sociale, cel mai mare risc nu este alimentul din farfurie, ci sursa informaţiei. Tot mai mulţi influenceri şi autointitulaţi „experţi” promovează reguli alimentare restrictive, diete-minune şi teorii fără fundament ştiinţific, deşi nu au pregătirea necesară pentru a oferi recomandări nutriţionale.
Mai ales în mediul online, unde popularitatea este adesea confundată cu expertiza, recomandările nesusţinute de dovezi ştiinţifice pot influenţa alegerile alimentare ale multor oameni.
Sănătatea nu ar trebui lăsată la discreţia algoritmilor sau a influencerilor care transformă opiniile personale în sfaturi cu pretenţii de adevăr absolut.
De aceea, recomandarea nutriţioniştilot este să ne informăm din surse credibile şi să apelăm la specialişti calificaţi, nu la tendinţe virale care pot transforma alimentaţia sănătoasă într-o sursă de confuzie şi dezechilibru. Atenţie! Cancerul nu se tratează cu un pahar de apă cu lămâie şi bicarbonat.
(sursă documentare – medicalnewstoday.com; foto – pixabay.com)
Citește și