Alecu Reniţă
Oficial, nici după aproape un veac de la ocuparea Basarabiei româneşti din 28 iunie 1940 şi de la monstruoasele crime comise împotriva populaţiei paşnice, Rusia încă nu şi-a cerut iertare sau scuze de la Neamul Românesc, de la milioanele de cetăţeni români asasinaţi, terorizaţi, exterminaţi prin foametea organizată şi deportările a peste o sută de mii de oameni în Siberia şi Kazahstan ca „duşmani ai poporului şi puterii sovietice”.
Iar solicitările justificate ale unor popoare din coloniile sovietice ca Rusia să acopere măcar o parte infimă din pierderile uriaşe suportate de naţiunile golite de elite, de oamenii nevinovaţi, cu averile confiscate de Moscova, au fost luate în derâdere de Kremlin.
La viitorul Tribunal Internaţional – Nürnberg-2 – pentru teroarea roşie şi agresiunile Rusiei imperiale în teritoriile ocupate, dincolo de recunoaşterea juridică a crimelor odioase comise împotriva popoarelor, despăgubirile pentru victimele regimului comunist-ruso-sovietic se cer incluse în mod obligatoriu, la nivelul despăgubirilor de război.

