Vacanţa de vară este rezervată cu precădere unei vizite mai lungi sau mai scurte pe litoral. În fiecare săptămână aflăm din presă despre plajele de la malul Mării Negre ticsite de oameni sau despre aglomeraţia de pe autostrada A2.
Dorinţa românilor de a petrece timpul liber la mare datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O dată cu integrarea Dobrogei în Vechiul Regat, după Războiul de Independenţă din 1877-1878, cei „cu dare de mână” au descoperit binefacerile băilor de mare, astfel că s-a început procesul de modernizare a acestei zone şi construcţia de facilităţi pentru „vilegiaturişti”, „plezirişti” sau „sezonişti”, cum erau numiţi turiştii care, în fiecare an, în sezonul estival, luau cu asalt oraşul Constanţa.
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea au fost ridicate primele stabilimente de băi, primul salon de dans, dar şi cazinoul. Au apărut astfel Băile „La Vii”, Băile „Moderne”, Băile „Tataia”, Băile „Trei Papuci”, Băile „ Principesa Ileana” sau Băile „Diana”, iar în 1906 au luat fiinţă Băile „Mamaia”, transformate ulterior în binecunoscuta staţiune care astăzi atrage zeci de mii de turişti.
În timpul zilei, toată lumea umplea aceste băi, dar „vilegiaturişti” trebuiau să se distreze şi după ce soarele apunea, astfel că au apărut primele saloane de dans, iar din anul 1910 Cazinoul Comunal, superba clădire construită, în stil Art Nouveau, pe faleza Constanţei, care a fost recent renovată şi deschisă publicului.
Numărul mare de turişti a adus şi probleme în Constanţa. Astfel, primăria oraşului a fost nevoită să instituie o serie de măsuri pentru „buna orânduială şi curăţenia ce trebuiesc păzite pe plajă”. Într-o ordonanţă din anul 1906 se precizează că erau interzise: „scăldatul fără costume, pe toată plaja băilor”, „fotografiatul persoanelor în timpul scăldatului” sau „trecerea trăsurilor sau călări pe plaja băilor”.
La Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale se păstrează documente, în mai multe fonduri şi colecţii, care ne dezvăluie anii de început ai turismului la malul mării.
(sursa şi foto – Arhivele Naţionale ale României)
Citește și