Trecutul are mereu ceva de spus. În cadrul acestei rubrici, redeschidem filele timpului şi aducem la lumină articole, reportaje şi fragmente din arhiva Cuvântul liber. De la Ardeal Nou, 1946, continuat apoi de primul cotidian românesc din judeţ, Steaua Roşie, până la Cuvântul liber, din 1990 încoace.

Prin aceste materiale, redescoperim nu doar evenimentele şi oamenii care au marcat epoca, ci şi felul în care se scria, se gândea şi se trăia jurnalismul de odinioară.

Astăzi vindem şi cumpărăm aproape orice cu câteva atingeri pe telefon. Căutăm chirii pe internet, rezervăm vacanţe online, felicităm prietenii pe reţelele sociale şi verificăm hărţi digitale fără să ne gândim prea mult la tehnologia din spatele lor.

În iulie 1989, toate acestea încăpeau în câteva coloane de ziar. Răsfoind paginile Steaua Roşie de acum 36 de ani, descoperim că mica şi marea publicitate reprezentau una dintre cele mai vii şi mai utile secţiuni ale publicaţiei. Nu era doar un spaţiu comercial, ci un adevărat centru de comunicare al comunităţii.
La rubrica **„Mica publicitate”**, viaţa de zi cu zi se desfăşura în câteva rânduri. Oamenii transmiteau urări aniversare, felicitări pentru zile de naştere sau aniversări de căsătorie. Alţii căutau femei pentru îngrijirea copiilor, chirii pentru studenţi ori schimbau apartamente între cartierele Târgu Mureşului.
În aceeaşi pagină găsim anunţuri care astăzi ar fi fost publicate pe zeci de platforme diferite: se vindeau televizoare color, videorecordere, casetofoane, magnetofoane, boxe stereo, maşini de cusut, maşini de tricotat, Dacii, apartamente şi case. Alături apăreau numeroase anunţuri privind pierderea legitimaţiilor de serviciu, declarate nule prin intermediul ziarului – procedură obişnuită în acea perioadă.
Marea publicitate reflecta, la rândul ei, priorităţile vremii
Oficiul Judeţean de Turism Mureş promova excursii organizate în Delta Dunării, între 26 iulie şi 3 august 1989. Pentru 1.642 de lei, participanţii beneficiau de transport cu trenul până la Galaţi şi retur, opt nopţi de cazare, transport naval până la Crişan şi toate mesele, începând cu cina din prima zi.
Tot Oficiul Judeţean de Turism invita mureşenii într-un circuit în Cehoslovacia – „Turul castelelor” –, cu traseul Bucureşti – Praga – Hradec Králové – Brno – Bucureşti. Excursia urma să aibă loc în perioada 15-29 august 1989, transportul fiind asigurat cu avionul.

Alte anunţuri au astăzi o valoare aproape documentară. Direcţia Poştă şi Telecomunicaţii avertiza abonaţii telefonici că procurarea aparatelor telefonice se putea face doar pe baza unei adeverinţe eliberate de instituţie şi că aparatele cumpărate reprezentau posturi suplimentare, întreţinerea lor nefiind în sarcina unităţilor PTTR. Mai mult, se anunţau controale, iar cei găsiţi în neregulă riscau desfiinţarea postului telefonic şi amenzi.
Într-o altă pagină, Judecătoria Sighişoara publica un anunţ de licitaţie pentru recuperarea unei creanţe. La licitaţie urmau să fie scoase o casă din municipiu şi două autoturisme – un Mercedes 200 D şi un Renault TL 20 –, un tip de anunţ care şi astăzi şi-ar găsi locul în paginile unui ziar.
Privite împreună, aceste reclame spun o poveste despre România ultimelor luni dinaintea schimbării de regim. În lipsa internetului, ziarul era piaţă de vechituri, agenţie imobiliară, oficiu de turism, panou de anunţuri, serviciu de mesagerie şi chiar instrument administrativ. Dacă pierdeai un act, voiai să vinzi o maşină de cusut, căutai chirie sau plănuiai o vacanţă în Delta Dunării, primul loc în care ajungeai era redacţia.

Paginile de publicitate din iulie 1989 nu sunt doar o colecţie de anunţuri vechi. Sunt o radiografie a unei societăţi în care informaţia circula cu viteza tiparului, iar ziarul era una dintre cele mai importante punţi de legătură dintre oameni. Astăzi, rolul lui a fost împărţit între motoare de căutare, reţele sociale şi platforme specializate. Atunci însă, câteva coloane tipărite erau suficiente pentru ca o întreagă comunitate să comunice.
Pagină realizată de Sanda Viţelar
Citește și

