Rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2026 readuc în atenție una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de educație din România: diferențele majore dintre regiuni și comunități în ceea ce privește accesul copiilor la o educație de calitate. O analiză realizată de Salvați Copiii România arată că, dintr-o generație de peste 174.000 de copii care au început școala în urmă cu nouă ani, doar aproximativ două treimi au reușit să treacă pragul mediei 5 la examenul de final de gimnaziu.
Potrivit datelor centralizate, 113.316 elevi din cei 174.567 înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018 au obținut medii peste 5 la Evaluarea Națională, ceea ce reprezintă 64,91% din întreaga generație. În spatele acestei medii naționale se ascund însă diferențe semnificative între județe, decalajele dintre extreme depășind 40 de puncte procentuale. În timp ce în București ponderea elevilor care au obținut medii peste 5 reprezintă 84,06% din numărul celor care au început școala în urmă cu nouă ani, în județul Călărași procentul este aproape la jumătate, respectiv 43,06%. Situații similare, cu rezultate scăzute raportate la dimensiunea generației, se înregistrează în Teleorman, unde procentul este de 50,73%, și în Caraș-Severin, cu 51,14%.
La polul opus, alături de București, județul Cluj se află printre zonele cu cele mai bune rezultate, aici numărul elevilor cu medii peste 5 reprezentând 77,38% din totalul copiilor care au început școala în anul 2017. Diferențele teritoriale reflectă, potrivit organizației, o inegalitate structurală în ceea ce privește accesul la resurse educaționale, calitatea actului didactic, condițiile socioeconomice ale familiilor și oportunitățile oferite copiilor în funcție de localitatea în care trăiesc.
O generație care a pierdut mii de elevi pe parcursul școlii
Analiza Salvați Copiii urmărește parcursul întregii generații, nu doar rezultatul final al examenului. Datele arată că, încă din primii ani de școală, o parte dintre copii au ieșit din traseul educațional obișnuit. Generația care a susținut Evaluarea Națională în 2026 a pornit la drum cu 174.567 de copii înscriși în clasa pregătitoare. În anii care au urmat, numărul elevilor a cunoscut modificări, pe fondul unor factori precum migrația, imigrația sau schimbările legislative privind repetenția în primii ani de școală.
Între numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018 și numărul celor care au început clasa a VIII-a în toamna anului 2025 există o diferență de 6.851 de copii, reprezentând 3,92% din generație. Cele mai mari pierderi procentuale înainte de intrarea în ultimul an de gimnaziu au fost înregistrate în județele Covasna (15,16%), Mureș (12,7%) și Ialomița (11,99%). Potrivit analizei, aceste pierderi pot avea cauze multiple: abandon școlar, schimbarea domiciliului, plecarea familiilor în străinătate sau alte forme de ieșire din sistemul educațional.
O diferență și mai mare apare în clasa a VIII-a, între numărul elevilor care au început ultimul an de gimnaziu și cei care au fost înscriși la examen. Datele arată că 19.448 de elevi, reprezentând 11,14% din generație, nu se regăsesc între candidații înscriși la Evaluarea Națională. Explicațiile sunt multiple. În această categorie intră elevii care nu au finalizat clasa a VIII-a, dar și copiii cu cerințe educaționale speciale din învățământul special sau de masă, pentru care înscrierea la examen se face doar la solicitarea părinților.
Cele mai mari valori ale acestui indicator au fost înregistrate în județele Călărași (22,57%), Giurgiu (21,02%) și Brăila (17,9%). Situația este similară cu cea observată în anii anteriori, ceea ce indică persistența unor probleme locale care necesită intervenții pe termen lung.
Rezultate slabe la nivel național
Dintre elevii care au susținut toate probele Evaluării Naționale, mai puțin de jumătate au obținut medii peste 7. Procentul este de 48,47%, ceea ce înseamnă că majoritatea elevilor nu au atins acest nivel de performanță. Pentru Salvați Copiii România, aceste rezultate arată că dificultățile sistemului de educație nu se limitează la performanța de la examen, ci sunt legate de întregul parcurs școlar al copiilor.
Un rol important îl au diferențele dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural, accesul inegal la resurse, lipsa personalului calificat în anumite comunități și dificultățile economice ale familiilor. Analiza atrage atenția și asupra creșterii numărului de elevi care au parcurs clasa a VIII-a în clase cu predare simultană. În cazul generației care a susținut Evaluarea Națională 2026, 3,55% dintre elevi au învățat în astfel de structuri în ultimul an de gimnaziu, față de doar 0,64% în promoția anterioară.
Organizația consideră că această situație poate afecta pregătirea elevilor pentru examen, mai ales în condițiile în care ultimul an de gimnaziu este unul esențial pentru consolidarea cunoștințelor și orientarea către liceu.
„O concluzie majoră este aceea că factori care influențează puternic accesul la educație și rezultatele școlare continuă să rămână nedocumentați în contextul Evaluării Naționale: statutul socioeconomic al familiei, dizabilitatea sau nevoile educaționale speciale, impactul predării simultane, resursele școlii urmate etc. Rezultatele de anul acesta confirmă că problemele sistemului de învățământ nu se limitează la performanța de la examen, ci țin de parcursul întreg al unei generații și de inegalitățile dintre județe”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Recomandări pentru reducerea decalajelor educaționale
Pornind de la concluziile analizei, Salvați Copiii România solicită Ministerului Educației adoptarea unor măsuri care să reducă diferențele dintre comunități și să ofere șanse egale tuturor copiilor. Printre propunerile formulate se află creșterea finanțării pentru educație și adaptarea costului standard per elev la nevoile reale ale școlilor dezavantajate.
Organizația recomandă extinderea accesului la educație timpurie, în special în comunitățile vulnerabile, argumentând că primii ani de viață sunt esențiali pentru dezvoltarea cognitivă și socioemoțională a copiilor. O altă măsură propusă este folosirea datelor deja existente în sistemul educațional pentru identificarea elevilor aflați în risc de abandon și crearea unui mecanism de avertizare timpurie, prin colaborarea dintre școli și serviciile sociale locale.
De asemenea, sunt recomandate extinderea programelor „Școala după Școală” și „A Doua Șansă”, asigurarea unei mese sănătoase pentru copiii din comunitățile vulnerabile, organizarea separată a claselor a VIII-a și reducerea predării simultane în anul terminal. Organizația mai atrage atenția asupra necesității sprijinirii profesorilor care lucrează în zone defavorizate, prin stimulente, mentorat și măsuri care să asigure stabilitatea cadrelor didactice.
Datele Evaluării Naționale 2026 arată că rezultatele examenului sunt doar o parte a unei probleme mai complexe. Parcursul unei generații este influențat de numeroși factori: mediul în care cresc copiii, resursele școlilor, situația economică a familiilor și sprijinul oferit de comunitate.
Diferențele mari dintre județe demonstrează că accesul la educație de calitate nu este încă uniform în România. Reducerea acestor decalaje rămâne una dintre cele mai importante provocări pentru sistemul educațional, iar intervențiile timpurii și susținute sunt considerate esențiale pentru ca mai mulți copii să își poată continua studiile și să își atingă potențialul.
Diana Cărburean