Șase exemplare de urs brun ar urma să fie capturate, echipate cu zgărzi GPS și apoi eliberate în aceleași zone în care au fost prinse, în cadrul unui program de cercetare derulat de Asociația „Grupul Milvus”. Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin al Ministerului Mediului, care propune acordarea unei derogări temporare de la regimul strict de protecție a speciei.
Este important de precizat că documentul se află în stadiul de proiect și nu autorizează vânătoarea sau extragerea animalelor din populație. Urșii ar urma să fie capturați pentru o perioadă scurtă, anesteziați, marcați cu dispozitive de localizare și eliberați ulterior în locul capturării. Datele transmise de zgărzile GPS vor permite cercetătorilor să urmărească deplasările animalelor, teritoriile folosite și traseele dintre habitate.
Derogarea este solicitată în scop de cercetare științifică și pentru protejarea speciei, în cadrul programului „Conservarea și cercetarea ursului brun într-o zonă model din România”, derulat de Grupul Milvus încă din anul 2006. Programul urmărește atât îmbunătățirea cunoștințelor despre ecologia ursului brun, cât și identificarea și verificarea coridoarelor ecologice pe care animalele le folosesc pentru a se deplasa între zonele de habitat.
Pe înțelesul tuturor, zgărzile GPS pot arăta unde se hrănesc urșii, ce distanțe parcurg, cât de aproape ajung de localități și dacă drumurile, construcțiile sau alte intervenții umane le întrerup traseele naturale. Astfel de informații pot fi folosite pentru prevenirea conflictelor dintre oameni și urși, dar și pentru protejarea zonelor esențiale deplasării și reproducerii speciei.
Citeşte şi: 1.800 de muncitori străini au primit drept de muncă în Mureș
Programul mai are ca obiective creșterea toleranței populației față de ursul brun și conservarea habitatelor favorabile. Cercetarea este atât fundamentală, prin studierea comportamentului și ecologiei speciei, cât și aplicată, deoarece rezultatele pot fundamenta măsuri concrete de conservare și de reducere a incidentelor.
Pentru anul 2026, finanțarea anunțată pentru acest program se ridică la 27.125 de euro. Sumele provin de la patru organizații din străinătate: Stichting Wildlife din Olanda – 7.000 de euro, Stiftung für Bären din Germania – 4.937,50 euro, Aktionsgemeinschaft Artenschutz din Germania – 7.312,50 euro și Bernd Thies Foundation din Elveția – 7.875 de euro.
Derogarea ar urma să fie valabilă de la intrarea în vigoare a ordinului și până la 1 octombrie 2026. Grupul Milvus a solicitat urgentarea procedurii, explicând că perioada de capturare trebuie corelată cu biologia speciei. După ieșirea din iernare și la începutul perioadei de împerechere, hrana naturală este încă redusă, iar urșii pot fi atrași mai ușor în cuștile de capturare.
Potrivit documentației, capturarea după sfârșitul lunii septembrie ar fi mai dificilă și din motive medicale. În perioada de hiperfagie, când urșii se hrănesc intens înainte de iarnă, aceștia acumulează un strat gros de grăsime. În aceste condiții, acele utilizate pentru administrarea anestezicului pot să nu ajungă în musculatură, ceea ce îngreunează instalarea anesteziei și poate prelungi trezirea animalului.
Proiectul invocă prevederile Directivei europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice, precum și legislația națională referitoare la ariile protejate și la derogările de la măsurile de protecție. O astfel de derogare poate fi acordată doar dacă nu există o alternativă acceptabilă și dacă intervenția nu afectează menținerea populației de urs brun într-o stare favorabilă de conservare.
Ministerul arată că proiectul a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române și din partea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate. Totodată, procedura ar urma să fie accelerată în baza prevederilor Legii transparenței decizionale aplicabile situațiilor considerate urgente.
Prin urmare, proiectul nu vizează reducerea numărului de urși, ci monitorizarea a șase animale pentru obținerea unor date științifice. Rezultatele ar putea contribui la o mai bună înțelegere a comportamentului ursului brun și la adoptarea unor măsuri de protecție și prevenție bazate pe informații culese direct din teren.
Alex Corin
Urmăreşte şi: