Noua lege a salarizării personalului bugetar ar urma să intre în vigoare integral la 1 ianuarie 2027, iar suma prevăzută pentru majorarea cheltuielilor de personal a crescut, în urma negocierilor, de la 8 la aproximativ 12 miliarde de lei. Banii nu vor fi însă împărțiți în mod egal tuturor angajaților statului: salariile mai mici ar urma să crească mai mult, în timp ce veniturile care depășesc nivelurile stabilite prin noile grile ar putea fi înghețate.
Proiectul reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și urmează să fie dezbătut de Parlament. Prin urmare, prevederile analizate în prezent nu sunt încă definitive.
Anvelopa pentru majorări a crescut la 12 miliarde de lei
Forma inițială a proiectului prevedea că, în 2027, cheltuielile totale cu salariile din sectorul public nu pot depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. În urma negocierilor politice și sociale, plafonul ar urma să urce la aproximativ 12 miliarde de lei.
Creșterea este legată și de necesitatea compensării pierderii puterii de cumpărare provocate de inflație. Premierul Ilie Bolojan a declarat că salariile bugetarilor trebuie indexate la sfârșitul anului, după ce au fost înghețate atât în 2025, cât și în 2026.
Majorarea anvelopei nu înseamnă însă că fiecare bugetar va primi automat o creștere egală cu rata inflației. Noua lege urmărește corectarea diferențelor din sistem, astfel încât angajații cu venituri mai mici să beneficieze de majorări mai consistente.
„Cei care sunt cu salarii mai mari decât nivelul calculat de acești specialiști nu le vor mai crește, așteptându-i pe cei care sunt să-i ajungă pe ceilalți. Ceilalți, care sunt cu salarii mai mici, o să aibă creșteri cu ponderi mai mari, nu de 7–8%, ci de 15–20%”, a explicat premierul, citat de Profit.ro.
Niciun venit în plată nu ar trebui să scadă
Autoritățile susțin că niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca urmare a aplicării noii legi.
Dacă salariul primit în decembrie 2026 va fi mai mare decât cel rezultat din noua grilă, angajatul ar urma să păstreze diferența sub forma unei sume compensatorii. Practic, venitul nu va fi redus, dar ar putea rămâne înghețat până când noua grilă îl va ajunge din urmă.
Această protecție ar urma să se aplice veniturilor permanente aflate în plată. Bonusurile sau drepturile acordate temporar, înainte de intrarea în vigoare a legii, nu ar trebui incluse automat în calculul sumei compensatorii.
Pentru persoanele nou-angajate, promovate sau numite pe alte funcții în aceeași instituție, salarizarea după noile reguli ar urma să înceapă mai devreme, de la 1 decembrie 2026.
Citește și: Excelență și tehnologie: CECCAR Mureș a premiat topul profesioniștilor contabili de Ziua Contabilului Român
Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu, redusă
Proiectul schimbă și raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public. În actuala lege, raportul este de 1 la 12, în timp ce noua variantă îl reduce la 1 la 8.
Măsura ar trebui să limiteze diferențele foarte mari dintre veniturile bugetarilor. Totodată, proiectul introduce o structură unică de grade salariale și o ierarhizare a funcțiilor din sectorul public.
Conform proiectului prezentat în luna mai, 87 dintre cele 151 de sporuri existente ar urma să fie eliminate, iar valoarea acestora ar fi limitată la cel mult 20% din salariul de bază. Veniturile permanente aflate deja în plată ar urma să fie protejate prin mecanismul sumelor compensatorii. Ministerul Muncii a prezentat reforma salarizării drept o încercare de a simplifica sistemul și de a reduce dezechilibrele acumulate.
Instituțiile care rămân în afara noii legi
Nu toți angajații instituțiilor publice vor intra sub incidența viitoarei legi a salarizării. Potrivit formei analizate, vor rămâne exceptate:
- Banca Națională a României;
- Autoritatea de Supraveghere Financiară;
- Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei;
- Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Aceste instituții au sisteme proprii de salarizare și surse distincte de finanțare. Menținerea excepțiilor riscă însă să alimenteze criticile privind lipsa unei salarizări cu adevărat unitare în sectorul public.
Creșteri mai mari pentru cei cu venituri mici
Principala miză a proiectului este reașezarea salariilor în funcție de responsabilitatea și complexitatea posturilor. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 56% dintre posturi ar urma să beneficieze de majorări, în timp ce pentru restul angajaților noul salariu de bază nu ar compensa integral reducerea sporurilor. În aceste cazuri, venitul existent ar urma să fie menținut prin diferențe compensatorii.
Valoarea de referință propusă pentru calcularea salariilor este de 4.100 de lei în 2027 și ar urma să ajungă la 4.793 de lei până în 2031.
Aplicarea legii este prevăzută integral de la începutul anului 2027, fără o eșalonare pe mai mulți ani. Guvernul și partidele parlamentare trebuie însă să transforme forma negociată într-un act normativ adoptat. Până la votul Parlamentului și publicarea în Monitorul Oficial, procentele, grilele și excepțiile trebuie privite ca prevederi ale unui proiect aflat încă în procedură legislativă.
Urmărește și: