Sanda Viţelar
În fiecare locuinţă există, sau ar trebui să existe, o trusă de prim ajutor. Ne gândim imediat la plasturi, comprese sterile, dezinfectant, termometru şi câteva medicamente de bază. Mult mai rar ne întrebăm dacă nu ar fi util să avem alături şi o mică rezervă de plante medicinale, pregătite pentru situaţiile obişnuite în care natura ne poate oferi un sprijin.
Pornind de la această idee, Cuvântul Liber inaugurează rubrica „Trusa Verde”, inspirată de ghidul „Trusa verde de urgenţă”, publicat la Editura Terra Librum. Cartea stă la baza acestei serii de articole şi ne propune să redescoperim un domeniu pe care generaţiile anterioare îl cunoşteau foarte bine: utilizarea responsabilă a plantelor medicinale.
În paginile rubricii nu vom vorbi doar despre plante. Vom învăţa cum se prepară corect un ceai, o tinctură, un macerat, un sirop, un ulei medicinal sau un unguent, cum se păstrează plantele, când se recoltează, care sunt cele mai eficiente metode de uscare şi, poate cel mai important, când remediile naturale sunt suficiente şi când este obligatoriu să apelăm la medic.
Autorii ghidului explică faptul că, înainte de a alcătui o trusă verde, este important să înţelegem bazele fitoterapiei. Medicina bazată pe plante foloseşte plantele medicinale pentru prevenirea şi tratarea unor afecţiuni şi este practicată de mii de ani. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aproximativ 80% din populaţia globului utilizează, într-o formă sau alta, remedii din plante, dovadă că interesul pentru această formă de îngrijire nu a dispărut nici în era medicinei moderne.
Unul dintre avantajele fitoterapiei este abordarea ei holistică. În loc să urmărească doar reducerea simptomelor, aceasta încearcă să susţină organismul şi să contribuie la restabilirea echilibrului. În plus, plantele sunt, în general, mai blânde cu organismul şi pot provoca mai puţine efecte adverse decât multe produse sintetice, dacă sunt utilizate corect.
Dar ce ar trebui să conţină o asemenea trusă?
Ghidul recomandă câteva plante considerate de bază. Arnica este recunoscută pentru reducerea inflamaţiei şi calmarea durerilor provocate de lovituri şi contuzii, fiind folosită în special sub formă de unguente sau geluri. Gălbenelele sunt apreciate pentru proprietăţile lor cicatrizante şi sunt recomandate pentru tăieturi, arsuri superficiale şi răni minore.
Muşeţelul rămâne una dintre cele mai versatile plante medicinale. Are efect calmant, poate contribui la reducerea anxietăţii şi a stresului, este utilizat în tulburările digestive şi este cunoscut pentru proprietăţile sale antiinflamatoare.
Pentru susţinerea sistemului imunitar este recomandată echinacea, plantă folosită frecvent în sezonul răcelilor. Ghimbirul este considerat un antiinflamator natural şi este util împotriva greţurilor, răului de mişcare şi problemelor digestive. Lavanda este apreciată pentru efectul său sedativ uşor, fiind recomandată în stările de tensiune, insomnie şi iritabilitate. Menta completează această listă prin efectele sale benefice asupra digestiei, fiind folosită în balonare, gaze intestinale, indigestie şi chiar în unele dureri de cap sau musculare.
La fel de important este modul în care folosim aceste plante. Ghidul arată că ele pot fi administrate sub mai multe forme. Plantele uscate sunt cele mai cunoscute şi sunt folosite pentru prepararea infuziilor. De regulă, o linguriţă de plantă uscată se opăreşte cu o cană de apă fierbinte şi se lasă la infuzat între 10 şi 15 minute.
O altă variantă sunt tincturile, obţinute prin macerarea plantelor în alcool timp de câteva săptămâni, metodă care permite extragerea şi conservarea principiilor active pentru perioade mai lungi. Există apoi plantele proaspete, care pot fi folosite în alimentaţie sau la prepararea unor remedii, uleiurile esenţiale, foarte concentrate şi care trebuie întotdeauna diluate înainte de utilizare, precum şi capsulele, o variantă comodă pentru administrarea unor extracte standardizate.
Calitatea plantelor este la fel de importantă ca modul lor de preparare. Autorii recomandă cumpărarea lor din magazine naturiste, din pieţe locale sau direct de la producători de încredere. O soluţie şi mai bună este cultivarea lor acasă, în grădină sau chiar în ghivece, astfel încât să avem permanent plante proaspete la îndemână.
De asemenea, plantele trebuie păstrate în condiţii corespunzătoare. Cele uscate se depozitează într-un loc răcoros şi uscat, ferit de lumină şi umezeală, iar cele proaspete se păstrează la frigider şi se folosesc în câteva zile. Ghidul recomandă, acolo unde este posibil, alegerea plantelor provenite din culturi ecologice, pentru a evita contaminarea cu pesticide.
Rubrica „Trusa Verde” îşi propune să transforme aceste informaţii într-un ghid practic pentru cititori. Vom descoperi împreună plante medicinale din flora spontană şi din grădină, vom prepara tincturi, siropuri, macerate şi unguente, vom învăţa când şi cum se recoltează plantele şi vom explica, pe înţelesul tuturor, ce spune fitoterapia modernă despre ele.
Pentru că o trusă de prim ajutor completă nu înseamnă doar medicamente. Înseamnă şi cunoaştere. Iar natura, folosită cu responsabilitate, poate deveni unul dintre cele mai vechi şi mai valoroşi aliaţi ai sănătăţii.
Citește și