Sanda Viţelar
O casă de 20 sau 30 de metri pătraţi, în care bucătăria, livingul şi dormitorul împart acelaşi spaţiu, poate părea greu de imaginat pentru cineva obişnuit să măsoare confortul în camere şi suprafeţe. Pentru adepţii mişcării „tiny house”, însă, locuinţa mică nu reprezintă doar o soluţie financiară, ci începutul unei vieţi cu mai puţine obiecte, cheltuieli şi obligaţii.
Casele minuscule au început să fie întâlnite şi în România, fiind alese atât ca locuinţe permanente, cât şi ca reşedinţe de vacanţă, birouri sau unităţi turistice. Unele sunt construite pe fundaţie, altele sunt montate pe şasiu şi pot fi mutate. În spatele dimensiunilor reduse se află însă o schimbare mai profundă: renunţarea la ideea că o viaţă reuşită trebuie să se desfăşoare într-o casă cât mai mare.
Mişcarea „tiny house” promovează spaţiile restrânse, simplitatea şi traiul cu mai puţine bunuri. Nu există o definiţie universală a unei asemenea case, dar termenul este folosit, în general, pentru locuinţe cu suprafeţe de câteva zeci de metri pătraţi, proiectate astfel încât fiecare colţ să îndeplinească una sau mai multe funcţii.
Patru poveşti, patru moduri de a locui altfel
Într-un material publicat de HotNews, mai mulţi români au povestit de ce au ales să trăiască în case minuscule şi cum li s-a schimbat viaţa după această decizie.
Paul, consultant şi tatăl a două gemene, a început să construiască împreună cu soţia sa o casă din lemn de aproximativ 30 de metri pătraţi, pe un teren aflat la 25 de kilometri de Bucureşti. Familia avusese iniţial în vedere mai multe variante, inclusiv o casă mai mare, dar a ajuns treptat la concluzia că are nevoie doar de spaţiul strict necesar.
Decizia a fost influenţată şi de experienţele familiei în camping. După concedii în care au cărat multe lucruri pe care aproape nu le-au folosit, cei doi au descoperit că se pot simţi bine într-un spaţiu redus. Casa a devenit şi un proiect personal: au lucrat singuri lemnul, fără un termen strict de finalizare.
Cora, freelancer în web design şi marketing, s-a mutat împreună cu partenerul său într-o casă de 30 de metri pătraţi din Tureni, la aproximativ 25 de kilometri de Cluj-Napoca. Locuinţa, construită la comandă, a costat în 2020 aproximativ 30.000 de euro şi a fost livrată mobilată şi utilată. Amenajarea terenului a mai presupus însă cheltuieli de aproximativ 10.000 de euro, pentru realizarea drumului de acces şi a unei platforme din beton.


Experienţa sa arată că preţul casei nu este singurul cost care trebuie luat în calcul. Terenul, transportul, amplasarea, racordarea la energie electrică, sursa de apă, canalizarea şi drumul de acces pot majora considerabil investiţia iniţială. În cazul Corei, încălzirea electrică ducea factura din timpul iernii la aproximativ 800 de lei pe lună, potrivit sumelor comunicate în 2021.
Matei, mecanic de biciclete din Iaşi, şi-a construit în 2015, împreună cu partenera sa, o casă de numai 20 de metri pătraţi. Livingul şi bucătăria ocupă aceeaşi încăpere, patul este amplasat la înălţime, iar baia are aproximativ un metru pătrat. Materialele au costat atunci în jur de 17.000 de lei, cei doi efectuând singuri lucrările.
Pentru Matei, o casă minusculă nu este o locuinţă obişnuită redusă la scară, ci presupune o schimbare de mentalitate. Spaţiul mic obligă la selectarea obiectelor, eficientizarea consumului şi renunţarea la acumulare. În opinia sa, acest tip de locuinţă este „raportat corect la nevoile umane actuale”.
O altă soluţie a fost aleasă de Cristina Doina, economist, care şi-a construit împreună cu partenerul un dom geodezic de aproximativ 32–34 de metri pătraţi. Aveau terenul, au realizat singuri cea mai mare parte a lucrărilor şi au cheltuit, potrivit datelor prezentate în 2021, aproximativ 10.000 de lei, fără a include plata manoperei.
În interior au amenajat zona de dormit, bucătăria, locul pentru servirea mesei şi o baie. Cea mai mare parte a timpului este petrecută însă în curte, printre pomi, flori şi legume. Mutarea a fost însoţită de renunţarea la numeroase haine, încălţăminte şi decoraţiuni. Pentru Cristina, casa mică a devenit expresia unei stări de suficienţă, nu a unei lipse.

Cât costă în prezent o casă minusculă în România
Sumele de 10.000 sau 17.000 de lei menţionate în poveştile celor care şi-au construit singuri locuinţele nu mai pot fi folosite drept reper pentru cine doreşte să cumpere în prezent o casă completă. Aceste investiţii au fost realizate în urmă cu mai mulţi ani, în regie proprie, fără plata manoperei şi, în unele cazuri, fără includerea terenului, a racordurilor şi a amenajărilor exterioare.
O verificare a ofertelor afişate de producători şi comercianţi în iulie 2026 arată că o casă minusculă nouă, finisată şi echipată, porneşte în general de la aproximativ 20.000–22.000 de euro plus TVA. Preţul urcă spre 35.000–40.000 de euro plus TVA pentru modelele de aproximativ 25–38 de metri pătraţi, în funcţie de structură, mobilier, instalaţii şi dotări.
Producătorul român Kubbio afişează un preţ de pornire de 22.000 de euro, fără TVA, menţionând că suma poate creşte în funcţie de design şi de cerinţele clientului. Compania produce case personalizabile, mobilate şi utilate. Oferta Kubbio
Un alt producător, Tiny Dream by Doxar, afişează pentru modelul Confort House, cu suprafaţa de 24,84 metri pătraţi, un preţ care începe de la 35.000 de euro plus TVA. Suma este valabilă pentru casa complet finisată şi echipată, dar transportul este tarifat separat, cu 1,8 euro pentru fiecare kilometru parcurs. Modelul Confort House
Pe segmentul caselor prefabricate tip capsulă, ofertele actuale pornesc de la 19.000 de euro plus TVA pentru un model de 12 metri pătraţi şi de la 22.500 de euro plus TVA pentru modele de 18 metri pătraţi. Pentru o suprafaţă de 28 de metri pătraţi, preţurile afişate sunt de 32.500–33.500 de euro plus TVA, iar modelele de 38 de metri pătraţi pornesc de la aproximativ 37.500–38.000 de euro plus TVA.
„Este pe roţi” nu înseamnă automat „nu are nevoie de autorizaţie”
Una dintre confuziile frecvente este aceea că o casă mobilă poate fi amplasată oriunde fără acte. În realitate, situaţia juridică depinde de caracteristicile construcţiei, de teren, de durata amplasării, de existenţa fundaţiei şi de racordarea la utilităţi.
Legea nr. 50/1991 stabileşte, ca regulă generală, că lucrările de construcţii se realizează pe baza unei autorizaţii. Legea include în categoria lucrărilor supuse autorizării şi organizarea unor tabere de căsuţe sau rulote, precum şi diferite construcţii cu caracter provizoriu. Caracterul demontabil sau existenţa roţilor nu înlătură automat toate obligaţiile legale.
Înainte de cumpărarea casei sau a terenului este necesară solicitarea unui certificat de urbanism de la primăria localităţii. Acesta arată ce poate fi construit sau amplasat pe teren, care este regimul urbanistic şi ce avize sunt necesare. Situaţia trebuie verificată pentru proiectul concret, nu doar pe baza explicaţiilor oferite de vânzătorul casei.
Libertate sau constrângere
Mişcarea „tiny house” are un sens cu totul diferit atunci când spaţiul mic este ales, nu impus. Pentru o persoană care renunţă voluntar la o locuinţă mare, reducerea suprafeţei poate însemna libertate financiară, apropiere de natură şi mai puţin timp consumat cu întreţinerea. Pentru cine locuieşte într-un spaţiu insuficient din lipsa banilor, experienţa nu are nimic boem.
De aceea, viaţa într-o casă minusculă nu trebuie idealizată. Ea nu rezolvă automat problema preţului terenurilor, a infrastructurii sau a accesului la locuinţe. Nici nu îi transformă pe proprietari în persoane independente de sistem: au în continuare nevoie de apă, energie, drumuri, servicii şi, în multe situaţii, de o maşină.
Totuşi, casele minuscule pun o întrebare importantă: cât spaţiu ne este cu adevărat necesar şi cât păstrăm doar pentru obiectele pe care continuăm să le acumulăm? Pentru unii, răspunsul poate fi 20 de metri pătraţi şi o curte mare. Pentru alţii, un asemenea trai ar deveni repede sufocant. „Tiny house” nu este o reţetă universală, ci o formă de locuire care funcţionează numai atunci când dimensiunea casei este în acord cu nevoile, obiceiurile şi limitele celor care trăiesc în ea.
Citește și

