Ansamblul Memorial Petőfi din Albești a fost inaugurat duminică, 26 iulie, după renovarea vechiului muzeu, construirea unui nou spațiu expozițional și amenajarea unei expoziții permanente dedicate istoriei localității, Revoluției de la 1848–1849, Bătăliei de la Sighișoara–Albești și dispariției poetului Petőfi Sándor . Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților și instituțiilor culturale din România și Ungaria, alături de membri ai comunității locale.
O expoziție care pornește de la istoria Albeștiului
Noua expoziție nu se limitează la prezentarea biografiei și operei poetului maghiar, ci așază destinul acestuia în contextul istoric al locului în care a fost văzut pentru ultima dată.
„Am dorit să prezentăm și istoria locală, pentru că Albeștiul are o istorie de mii de ani. Începem din epoca romană, când prin această zonă trecea limesul, continuăm cu prima menționare documentară a localității, din secolul al XIII-lea, cu familia Haller și castelul care nu mai există, iar apoi ajungem la cultul lui Petőfi”, a explicat Sárándi Tamás, muzeolog al Muzeului Județean Mureș.
Vechea clădire a muzeului, ridicată în 1898, la un an după inaugurarea monumentului Petőfi, a găzduit inițial administratorul complexului memorial. Ulterior, aici a funcționat expoziția dedicată poetului. Proiectul actual a inclus construirea de la zero a unei clădiri noi, în care vizitatorii pot urmări, cronologic, istoria Albeștiului și evenimentele care au transformat localitatea într-un important loc al memoriei maghiare.
Expoziția prezintă familia Haller și fostul castel din Albești, incendiat în timpul Revoluției și demolat în anii 1950. O reprezentare artistică a clădirii, singura cunoscută, este folosită pentru introducerea vizitatorilor în istoria localității.
Petőfi, poetul care a scris pentru oamenii obișnuiți
O parte a expoziției este consacrată vieții și operei lui Sándor Petőfi și încearcă să explice de ce acesta a devenit atât de cunoscut încă înaintea Revoluției de la 1848.
Potrivit muzeologului Sárándi Tamás, popularitatea poetului s-a datorat limbajului simplu și direct, dar și subiectelor apropiate de viața oamenilor obișnuiți. Petőfi a scris despre natură, sat, animale și lumea celor simpli, iar versurile sale puteau fi ușor înțelese și memorate.
Născut la 1 ianuarie 1823, la Kiskőrös, Petőfi este considerat poetul național al Ungariei și una dintre figurile reprezentative ale Revoluției maghiare de la 1848. Poezia sa „Nemzeti dal” – „Cântecul național” –, scrisă pentru ziua de 15 martie 1848, a devenit unul dintre simbolurile revoluției.
Expoziția pune însă accent și pe dimensiunea umană a poetului, dincolo de imaginea eroului național și de legendele care s-au format în jurul său.
Revoluțiile română și maghiară, prezentate în paralel
Una dintre particularitățile noii expoziții este prezentarea în paralel a revoluțiilor română și maghiară din Transilvania.
Vizitatorii pot vedea steagul maghiar și steagul asociat lui Avram Iancu, cele 12 puncte adoptate la Budapesta și cele 16 revendicări formulate la Adunarea Națională de la Blaj. Sunt prezentate, de asemenea, „Cântecul național” al lui Petőfi și poezia „Un răsunet”, devenită ulterior imnul României sub titlul „Deșteaptă-te, române!”, publicată pentru prima dată în 1848, în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură”.
„Am ales să prezentăm un moment important din Revoluția română din Transilvania și unul din Revoluția maghiară. Totul este urmărit în paralel, pentru a putea înțelege complexitatea evenimentelor și modul în care, în 1849, confruntarea a ajuns să capete caracterul unui război civil”, a arătat Sárándi Tamás.
Ultima zi cunoscută din viața poetului
Un spațiu important al muzeului reconstituie ultima zi cunoscută din viața lui Petőfi: drumul său de la Cristuru Secuiesc la Albești, prezența pe câmpul de luptă și retragerea trupelor revoluționare.
Petőfi se alăturase armatei revoluționare, însă, potrivit muzeologului, nu avea pregătire militară și nu participa la lupte ca soldat. El se afla în apropierea generalului polonez Józef Bem și îl ajuta inclusiv în comunicare, deoarece cei doi vorbeau limba franceză.
Expoziția delimitează informațiile confirmate documentar de relatările apărute ulterior. Ultimele mărturii îl plasează pe poet pe câmpul de luptă, în timpul retragerii armatei maghiare. Este posibil ca acesta să fi fost ucis de un soldat rus în zona Fântânii Ispán, însă trupul său nu a fost identificat.
„Până la un anumit punct știm ce s-a întâmplat, unde a ajuns și ce a văzut pe câmpul de luptă. După aceea, pur și simplu a dispărut. Aceasta este informația sigură. Tot restul ține de legendă”, a explicat Sárándi Tamás.
Dispariția sa a alimentat numeroase povești, între care aceea că ar fi fost luat prizonier și dus în Rusia, unde ar mai fi trăit mulți ani. Expoziția prezintă aceste variante prin intermediul mărturiilor atribuite unor participanți de diferite etnii și categorii sociale, fără a le transforma în certitudini istorice.
Proiectile descoperite pe câmpul de luptă
Printre cele mai importante obiecte expuse se numără proiectile originale descoperite de arheologi, în anii 2018–2019, în zona în care s-a desfășurat Bătălia de la Sighișoara–Albești.
Cercetările realizate cu detectoare de metale au scos la iveală câteva sute de proiectile. Forma lor diferită le-a permis specialiștilor să le atribuie armatei maghiare sau celei ruse. Descoperirile contribuie la reconstituirea pozițiilor trupelor, a deplasărilor și a tacticilor folosite în timpul confruntării.
Expoziția cuprinde și o animație care explică desfășurarea bătăliei, alături de hărți, documente și reprezentări artistice ale posibilelor împrejurări în care Petőfi și-ar fi pierdut viața.
Ultima parte urmărește formarea cultului Petőfi la Albești, începând cu ridicarea monumentului, în 1897, construirea casei memoriale, în 1898, și până la manifestările comemorative din prezent. Printre obiectele păstrate se află și sabia originală care făcea parte din vechiul monument.
Ceremonii la Fântâna Ispán și în biserica unitariană
Manifestările au început la ora 9.00, la Fântâna Ispán, unde au fost depuse coroane de flori. De la ora 10.00, în biserica unitariană din Albești, a avut loc un ceremonial religios și comemorativ.
Au susținut alocuțiuni Rezi Botond, directorul Muzeului Județean Mureș, Nicolae Șovrea, primarul comunei Albești, Tarr Zoltán, ministrul Culturii și Relațiilor Sociale din Ungaria, Kelemen Hunor, președintele UDMR, Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, și Török Petra, directoarea Muzeului Literaturii „Petőfi” din Budapesta.
Programul a inclus un moment artistic susținut de actrița Bajkó Edina, urmat de depunerea de coroane la monumentul din curtea muzeului. La final, participanții au vizitat muzeul renovat și noua expoziție permanentă, în cadrul unor tururi ghidate în limbile maghiară și română.
„Expoziția încearcă să ne dezvăluie omul din spatele statuii”
Tarr Zoltán a vorbit despre necesitatea redescoperirii personalității poetului dincolo de imaginea oficială construită în jurul său.
„Festivitățile școlare organizate la 15 martie și manifestările precum cea de astăzi ne arată doar suprafața personalității lui Petőfi. Expoziția pe care o inaugurăm încearcă să ne îndepărteze de imaginea statuii, de imaginea autorului devenit obiect de cult și să ne dezvăluie din nou măreția și valoarea vieții sale prin dispariția și moartea sa”, a declarat ministrul ungar.
Acesta a apreciat că moartea poetului a devenit simbolul unei generații pierdute după înfrângerea Revoluției de la 1848–1849 și a subliniat rolul muzeelor în păstrarea mărturiilor despre perioadele dificile ale istoriei.
Tarr Zoltán a mulțumit statului român, Muzeului Județean Mureș, Muzeului Literaturii „Petőfi”, Asociației Caselor Memoriale ale Literaturii Maghiare și Asociației Maghiare din Albești pentru contribuția la realizarea proiectului.
„Sper din tot sufletul că fiecare vizitator își va descoperi, în această expoziție, propriul Sándor Petőfi, înfățișat în dimensiunea sa umană”, a mai spus ministrul.
Péter Ferenc: „A păstra, a reînnoi și a transmite”
Președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc, a afirmat că inaugurarea depășește semnificația renovării unei clădiri sau a amenajării unui spațiu expozițional.
„Esența acestei reînnoiri poate fi rezumată în trei cuvinte: a păstra, a reînnoi și a transmite. Să păstrăm ceea ce ne-au încredințat cei dinaintea noastră, să reînnoim spațiul în care moștenirea lui Petőfi și a Revoluției de la 1848–1849 poate continua să ne vorbească și să transmitem toate acestea generațiilor viitoare”, a declarat Péter Ferenc.
Președintele CJ Mureș a descris Albeștiul drept locul ultimei zile cunoscute din viața poetului, unde destinul personal al acestuia s-a unit cu istoria luptei maghiare pentru libertate.
„Este important ca acest loc să nu prindă viață doar cu ocazia aniversărilor. Să fie un loc în care tinerii să se apropie de realitatea istoriei, un loc care transmite cunoaștere și provoacă reflecție”, a adăugat acesta.
Péter Ferenc a subliniat că proiectul este rezultatul colaborării dintre instituții publice și specialiști din România și Ungaria și că păstrarea patrimoniului cultural reprezintă o responsabilitate comună.
Nicolae Șovrea: „Aceste locuri au intrat într-o istorie însângerată”
Primarul comunei Albești, Nicolae Șovrea, a evocat evenimentele petrecute în urmă cu 177 de ani și contextul social al Revoluției de la 1848–1849.
„La 31 iulie 1849, în aceste locuri, o mică armată revoluționară s-a opus unei forțe rusești de aproape trei ori mai numeroase. Astfel, aceste locuri au intrat în istorie, o istorie însângerată, despre care s-a vorbit și se va vorbi în toată complexitatea ei și în interacțiunea permanentă dintre maghiari, sași și români”, a declarat primarul.
Nicolae Șovrea a amintit că atât românii, cât și maghiarii au cunoscut iobăgia, lipsa drepturilor și a libertăților, iar aspirațiile sociale și naționale au stat la baza mișcărilor revoluționare.
Primarul a vorbit și despre forța versurilor lui Petőfi, pe care l-a descris drept „o înaltă conștiință revoluționară și simbol al mișcării maghiare”.
„Versurile sale simple și directe au avut și continuă să aibă o mare încărcătură prin mesajul lor. Prin puterea cuvintelor și a faptelor, poetul Sándor Petőfi a devenit un erou acceptat de o întreagă națiune”, a afirmat Nicolae Șovrea.
Prin redeschiderea ansamblului memorial, Albeștiul își consolidează statutul de loc esențial pentru înțelegerea Revoluției de la 1848–1849 și a destinului lui Sándor Petőfi. Noua expoziție propune nu doar comemorarea poetului, ci și o lectură mai amplă și mai nuanțată a istoriei comune a comunităților care au trăit în Transilvania.
Sanda Viţelar