Fosta Uzină de Materiale Fotosensibile din cartierul Unirii ar putea fi transformată într-un centru de cartier cu locuințe, magazine, restaurante, servicii medicale, spații culturale, educaționale și de agrement. Planul urbanistic zonal care permite reconversia platformei de pe strada Plopilor nr. 12 urmează să fie supus aprobării Consiliului Local Târgu Mureș în ședința de joi.
Proiectul nu autorizează începerea lucrărilor, ci schimbă regulile urbanistice aplicabile terenului. În prezent, incinta este încadrată ca zonă destinată activităților economice și de producție, în care construirea locuințelor este interzisă. Prin noul PUZ, platforma ar urma să devină o zonă cu funcțiuni mixte, denumită „centru de cartier”.
Inițiatorul documentației este Romaris SRL, proprietarul terenului, iar proiectul urbanistic a fost realizat de Arhitecton SRL.
Proiectul vizează un teren cu o suprafață de 66.048 de metri pătrați, echivalentul a aproximativ 6,6 hectare, pe care se află mai multe clădiri ale fostei fabrici de produse fotosensibile. Potrivit documentației, proprietarul nu intenționează să desființeze clădirile principale, ci să le adapteze unor funcțiuni noi. Structurile acestora sunt descrise ca fiind într-o stare foarte bună, iar volumele interioare ample ar permite amenajarea unor spații cu destinații diferite.
„Imobilul fiind edificat cu mai multe clădiri, beneficiarul nu intenționează să le desființeze, ci să le valorifice pentru diferite funcțiuni specifice unui centru de cartier, să revitalizeze zona și să folosească ansamblul construit în întregimea lui”, se precizează în documentația înaintată Consiliului Local.
Activitatea industrială specifică fostei uzine a încetat în anul 2003. Ulterior, unele spații au fost folosite pentru manifestări culturale și evenimente, iar în sezonul cald, în incintă funcționează și o terasă.
După aprobarea PUZ-ului, în fosta platformă industrială vor putea fi amenajate magazine, o piață agroalimentară, restaurante, cafenele, cofetării, cabinete și servicii medicale ambulatorii, spații pentru cultură și educație, zone pentru sport și agrement, sedii de firme, servicii financiar-bancare, instituții publice, unități turistice, ateliere de mică producție nepoluantă, depozite și parcări. Sunt prevăzute, de asemenea, parcuri, grădini publice, scuaruri și locuințe colective.
Clădirile orientate spre străzi sau spre spațiile publice vor trebui să aibă la parter activități accesibile publicului. Parcările și garajele colective nu vor putea ocupa frontul principal, ci vor trebui amplasate în interiorul incintei, iar accesul mașinilor va fi organizat astfel încât să nu perturbe traficul rutier și pietonal.
Activitățile poluante, cele cu risc tehnologic, curățătoriile chimice, depozitarea unor cantități mari de substanțe inflamabile sau toxice și construcțiile provizorii vor fi interzise.
Deși reconversia permite introducerea locuințelor colective, acestea nu vor constitui funcțiunea dominantă a viitorului ansamblu. Potrivit regulamentului propus, locuințele vor putea reprezenta cel mult 20% din suprafața construită desfășurată. Blocurile vor trebui să aibă la parter sau la primele niveluri magazine, servicii ori alte activități deschise publicului. Documentația recomandă inclusiv amenajarea unor apartamente adaptate profesiilor liberale, în care să poată fi integrate birouri sau spații de lucru.
Procentul maxim de ocupare a terenului este stabilit la 50%, iar coeficientul maxim de utilizare a terenului la 2,2. Cu alte cuvinte, cel puțin jumătate din suprafață va trebui să rămână liberă de construcții la sol.
Regulamentul recomandă o înălțime maximă de parter plus 20 de etaje, prin preluarea înălțimii corpului C existent. Această prevedere stabilește limita urbanistică posibilă și nu înseamnă că toate clădirile vor avea 20 de etaje sau că asemenea construcții au fost deja autorizate.
Pentru fiecare parcelă, cel puțin 30% din suprafața totală va trebui păstrată ca spațiu verde amenajat direct pe sol. În cazul parcelelor ocupate de clădiri destinate parcărilor colective, procentul poate fi redus până la 5%.
Arborii maturi existenți vor trebui păstrați, cu excepția celor care prezintă un pericol sau împiedică realizarea construcțiilor. Pentru fiecare arbore tăiat, regulamentul prevede plantarea altor cinci arbori în interiorul zonei reglementate. Documentația recomandă și înverzirea fațadelor și a teraselor, precum și amenajarea unor grădini în fața clădirilor.
Mașinile aferente noilor activități vor putea staționa numai în interiorul proprietății, nu pe străzile publice. Dacă locurile necesare nu pot fi amenajate pe parcela respectivă, investitorul va trebui să demonstreze că deține sau poate utiliza locuri într-o parcare colectivă. Pentru locuințe, parcările alternative trebuie să se afle la cel mult 150 de metri, iar pentru celelalte activități, la maximum 250 de metri. Parcările amenajate la sol vor trebui plantate cu cel puțin un arbore la fiecare trei locuri.
Propunerile au fost publicate pentru consultare începând din noiembrie 2025, iar Primăria Târgu Mureș a organizat o dezbatere publică în 6 februarie 2026. Potrivit referatului de aprobare, în timpul procedurii nu au fost înregistrate sesizări sau observații privind proiectul.
Documentația este însoțită de studiu geotehnic, studiu de trafic și studiu de însorire, precum și de avize din partea furnizorilor de utilități, Direcției de Sănătate Publică, Agenției pentru Protecția Mediului, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Autorității Aeronautice Civile, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. Unele dintre avize au fost emise cu anumite condiții. Proprietarul și-a asumat extinderea, pe cheltuiala proprie, a rețelelor de utilități necesare proiectului.
Uzina de Materiale Fotosensibile a fost construită între 1978 și 1980, iar producția în noua fabrică a început în 1981. Platforma a fost singurul mare producător român de filme și materiale fotosensibile, realizând hârtie fotografică, filme foto și cinematografice, precum și materiale utilizate în industrie și în radiologia medicală.
Produsele realizate la Târgu Mureș au fost cunoscute sub mărcile Azopan, Azocolor, Arfo și Arfobrom. În perioada de vârf, fabrica avea aproximativ 600 de angajați. Producția a fost oprită în 2003, pe fondul reducerii cererii pentru pelicula fotografică și al trecerii la tehnologia digitală. Începând din 2016, o parte dintre spațiile fostei uzine au fost redeschise pentru manifestări culturale.
Dacă proiectul va fi aprobat joi de Consiliul Local, fosta platformă industrială va putea intra într-o nouă etapă de dezvoltare. Aprobarea PUZ-ului nu echivalează însă cu autorizarea construcțiilor. Pentru intervențiile concrete asupra clădirilor și pentru eventualele construcții noi vor fi necesare proiecte tehnice, avize și autorizații distincte.
Alex Corin
Urmăreşte şi: