Manipularea mărfurilor, livrările, munca necalificată pe șantiere, spălarea vaselor, curățenia, ambalarea produselor și activitățile agricole se află printre muncile pentru care angajatorii găsesc tot mai greu personal român. Deficitul este acoperit cu lucrători din afara Uniunii Europene, iar fenomenul este vizibil și în județul Mureș, unde numai în prima jumătate a acestui an au fost emise peste 1.800 de avize de angajare.
Ministerul Muncii a elaborat prima listă completă a ocupațiilor deficitare din România. Documentul, cuprins într-un proiect de ordin, include 236 de ocupații pentru care numărul lucrătorilor români este insuficient sau pentru care posturile sunt refuzate în mod repetat. Lista urmează să stea la baza aducerii de muncitori extracomunitari, în condițiile stabilite prin OUG nr. 32/2026.
De la șantier și depozit până la bucătărie și curățenie
Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată cel mai limpede care sunt muncile pentru care angajatorii apelează deja masiv la personal străin.
La sfârșitul anului 2025, peste 148.000 de cetățeni străini aveau permis de ședere în România în scop de muncă. Numărul acestora era cu aproape 48% mai mare decât la finalul anului precedent și aproape dublu față de 2023.
Cele mai multe persoane din afara Uniunii Europene lucrau ca:
- manipulanți de marfă – peste 12.000;
- curieri – peste 10.600;
- muncitori necalificați în construcții – peste 9.600;
- ajutori de bucătar – aproape 7.000;
- muncitori necalificați la asamblarea și montarea pieselor – aproximativ 6.400;
- muncitori la spargerea și tăierea materialelor de construcții – aproape 4.400;
- femei de serviciu – aproximativ 3.400;
- spălători de vase – circa 3.300;
- ambalatori manuali – peste 3.000;
- lucrători comerciali – peste 2.200;
- muncitori necalificați în agricultură – aproape 2.200;
- îngrijitori de clădiri – peste 1.900.
Lista conturează un profil clar: românii evită mai ales muncile fizice, repetitive, slab calificate, desfășurate în picioare, în schimburi sau în condiții dificile. Sunt posturi în depozite, construcții, restaurante, unități de producție, servicii de curățenie și agricultură.
Nu este vorba numai despre lipsa dorinței de a munci
Refuzul acestor posturi nu poate fi explicat însă exclusiv prin lipsa interesului pentru muncă. Printre cauzele identificate se numără salariile mici, volumul ridicat de activitate, distanța dintre domiciliu și locul de muncă, condițiile dificile și posibilitățile reduse de promovare.
O parte dintre românii care ar putea ocupa asemenea posturi preferă munca sezonieră în străinătate, unde veniturile sunt mai mari. Alții lucrează în gospodăriile proprii sau încearcă să își deschidă mici afaceri. În același timp, angajatorii susțin că persoanele trimise la interviuri refuză uneori posturile deoarece presupun muncă în picioare, navetă sau efort fizic.
Prin urmare, eticheta de „munci pe care românii nu vor să le facă” ascunde o problemă mai complexă: aceste locuri de muncă există, dar salariile și condițiile oferite nu sunt suficient de atractive pentru forța de muncă locală.
Citeşte şi: În Mureș nu face nimeni grevă în sectorul sănătății
Peste 1.800 de avize de angajare în Mureș
Fenomenul este puternic și în județul Mureș. Potrivit datelor Serviciului pentru Imigrări Mureș, în primele șase luni ale anului 2026 au fost depuse 1.867 de cereri noi pentru obținerea avizelor de angajare. Instituția a soluționat 1.939 de solicitări, dintre care 1.801 au fost aprobate, iar 138 au fost respinse.
Cei mai mulți dintre lucrătorii pentru care angajatorii mureșeni au solicitat avize provin din Nepal, Egipt, Pakistan, Sri Lanka, Tunisia și Turcia.
În același interval, Serviciul pentru Imigrări Mureș a gestionat șederea și rezidența a 6.184 de cetățeni străini din 106 state. Dintre aceștia, 3.176 proveneau din afara Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene. Principalul motiv pentru care aceștia se stabilesc temporar în județ este munca.
Datele locale nu precizează ocupațiile pentru care au fost emise cele 1.801 avize. Totuși, raportate la structura națională, ele arată că deficitul de personal nu mai este un fenomen marginal. În Mureș, la fel ca în restul țării, angajatorii acoperă tot mai multe posturi din producție, construcții, comerț, restaurante, servicii și agricultură cu oameni aduși de la mii de kilometri distanță.
Pentru anul 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România, după ce, în perioada 2022–2025, plafonul a fost de câte 100.000 de persoane anual. Noua listă a ocupațiilor deficitare ar urma să limiteze recrutarea din afara UE la domeniile în care lipsa lucrătorilor locali poate fi demonstrată.
Sanda Viţelar
Fotografie ilustrativă generată cu AI
Urmăreşte şi: