Dr. Morar Tanasuc Camelia, medic specialist cardiologie în cadrul Centrului Medical TopMed Târgu Mureş
Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite afecţiuni cardiovasculare la nivel mondial. Statisticile arată că o mare parte dintre adulţi ajung, la un moment dat, să aibă valori crescute ale tensiunii arteriale, uneori fără să îşi dea seama. Tocmai această evoluţie tăcută face ca boala să fie adesea descoperită târziu.
În practica medicală observ frecvent că pacienţii nu acordă suficientă atenţie valorilor tensiunii atunci când nu au simptome evidente. Mulţi îmi spun că se simt bine şi cred că nu există motive de îngrijorare. Din păcate, hipertensiunea poate evolua ani întregi fără semnale clare, în timp ce afectează progresiv vasele de sânge şi organele vitale.
Realitatea este însă alta. Hipertensiunea arterială netratată sau tratată incorect este unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru infarct, accident vascular cerebral şi insuficienţă cardiacă. Pericolul ei constă tocmai în evoluţia tăcută, lentă, dar constant agresivă asupra vaselor de sânge şi a organelor vitale.
În acest articol vreau să explic clar când devine hipertensiunea cu adevărat periculoasă, ce semne ar trebui să ne trimită la medic şi de ce prevenţia este esenţială .
Ce înseamnă hipertensiunea şi de ce apare
Hipertensiunea arterială înseamnă creşterea persistentă a presiunii cu care sângele circulă prin artere. Inima este obligată să pompeze mai puternic, iar vasele de sânge sunt supuse unei presiuni constante, peste limita normală.
Cauzele sunt multiple. Înaintarea în vârstă, excesul ponderal, sedentarismul, consumul crescut de sare, stresul cronic, diabetul, colesterolul mărit sau predispoziţia genetică sunt factori care contribuie la apariţia acestei boli.
O dată cu înaintarea în vârsta, elasticitatea vaselor de sânge scade în mod natural. Arterele devin mai rigide, iar tensiunea începe să crească. De aceea spun mereu pacienţilor mei că hipertensiunea nu este „doar o cifră”, ci rezultatul unor modificări profunde în organism.
De ce este numită „ucigaşul tăcut”
Mulţi pacienţi descoperă întâmplător că au tensiunea mare, la un control de rutină sau înaintea unei intervenţii chirurgicale. Nu au dureri, nu au simptome evidente. Poate doar uşoare dureri de cap sau ameţeli ocazionale, pe care le pun pe seama oboselii.
Aceasta este marea problemă. Hipertensiunea poate evolua ani întregi fără manifestări evidente, dar în interior produce modificări progresive la nivelul inimii, creierului, rinichilor şi ochilor.
Când apar simptomele severe, de multe ori complicaţiile sunt deja instalate. De aceea insist atât de mult pe controalele regulate, chiar şi în lipsa oricărui disconfort.
Când devine hipertensiunea periculoasă pentru inimă
Inima este primul organ care suferă. Pentru a face faţă presiunii crescute, muşchiul cardiac se îngroaşă. Iniţial, acest lucru pare un mecanism de adaptare. În realitate, este începutul unei suprasolicitări.
În timp, inima devine rigidă şi îşi pierde capacitatea de a pompa eficient sângele. Apare insuficienţa cardiacă, o afecţiune în care pacientul oboseşte rapid, respiră greu la eforturi mici şi poate prezenta umflarea picioarelor.
Hipertensiunea favorizează şi apariţia bolii coronariene. Vasele care hrănesc inima se îngustează mai uşor atunci când sunt agresate ani la rând de presiune crescută. De aici până la infarct miocardic nu mai este decât un pas.
Riscul de accident vascular cerebral
Un alt pericol major este reprezentat de accidentul vascular cerebral. Hipertensiunea este principalul factor de risc pentru această afecţiune.
Presiunea crescută poate duce fie la ruperea unui vas de sânge din creier, fie la formarea unui cheag pe o arteră îngustată. Ambele situaţii pot avea consecinţe dramatice: paralizie, tulburări de vorbire, pierderea autonomiei sau chiar deces.
Mai există şi o afectare lentă, progresivă, a vaselor mici cerebrale, care poate duce în timp la tulburări de memorie şi concentrare. Mulţi pacienţi nu fac legătura între hipertensiunea necontrolată şi declinul cognitiv.
Cum sunt afectaţi rinichii
Rinichii conţin o reţea fină de vase de sânge, extrem de sensibile la variaţiile de presiune. Hipertensiunea netratată lezează treptat aceste vase, reducând capacitatea rinichilor de a filtra corect sângele.
Iniţial, modificările sunt descoperite doar la analize. Ulterior, poate apărea insuficienţa renală, o complicaţie serioasă care afectează profund calitatea vieţii.
De multe ori explic pacienţilor că hipertensiunea şi boala renală se pot întreţine reciproc. Odată afectaţi, rinichii pot contribui la creşterea şi mai mare a tensiunii arteriale.
Criza hipertensivă – o urgenţă medicală
Există situaţii în care tensiunea creşte brusc la valori foarte mari. Dacă apar dureri intense de cap, tulburări de vedere, durere toracică, respiraţie dificilă sau amorţeală la nivelul membrelor, vorbim despre o urgenţă medicală.
Aceste episoade pot duce rapid la complicaţii severe şi necesită prezentarea imediată la medic.
Din fericire, majoritatea complicaţiilor pot fi prevenite prin monitorizare atentă şi tratament corect administrat.
Vederea şi hipertensiune arteriala
La nivelul ochiul se află multe vase de fine care reacţionează sensibil la creşterea tensiunii arteriale. Netratată,poate duce la vedere înceţoşată, apariţia de „musculite” (scotoame), pierderea vederii periferice şi chiar orbire.
De ce este esenţial tratamentul corect şi constant
Una dintre cele mai frecvente greşeli este întreruperea tratamentului atunci când valorile se normalizează. Medicamentele nu vindecă hipertensiunea, ci o ţin sub control. Odată oprit tratamentul, tensiunea revine.
Tratamentul nu înseamnă doar pastile. Înseamnă şi reducerea consumului de sare, menţinerea unei greutăţi optime, mişcare zilnică, controlul stresului şi renunţarea la fumat.
La Centrul Medical TopMed Târgu Mureş, evaluarea pacientului hipertensiv este complexă. Beneficiem de investigaţii moderne, monitorizare EKG, ecocardiografie şi analize complete, iar colaborarea multidisciplinară permite stabilirea unui plan terapeutic personalizat, adaptat fiecărui pacient.
Cine ar trebui să fie mai atent
Pacienţii cu diabet, colesterol crescut, obezitate sau antecedente familiale de boli cardiovasculare trebuie să fie deosebit de vigilenţi.
Se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale pentru toţi adultii, deoarece riscul de hipertensiune creşte semnificativ odată cu vârsta.
Un control anual poate face diferenţa între o afecţiune controlată şi o complicaţie severă. Hipertensiunea depistată la timp şi tratată corect permite o viaţă normală, activă şi echilibrată.
Concluzie – prevenţia este cheia
Hipertensiunea arterială devine periculoasă atunci când este ignorată. Nu este o simplă valoare pe tensiometru, ci un factor care influenţează întreaga sănătate cardiovasculară.
Vestea bună este că medicina modernă oferă soluţii eficiente. Cu monitorizare regulată, tratament corect şi un stil de viaţă echilibrat, riscul de complicaţii scade semnificativ.
Le spun mereu pacienţilor mei că grija pentru tensiune este, de fapt, grija pentru inimă, creier, rinichi şi ochi. Nu aşteptaţi simptomele severe. Un control la timp poate preveni evenimente care schimbă radical viaţa.
Sănătatea nu este un lux, ci o responsabilitate. Iar primul pas este informarea corectă şi prezentarea la medic înainte ca hipertensiunea să devină periculoasă.
Citește și