Dragoş Bardoşi
Azi, la Târgu Mureş, a avut loc o întâlnire a crescătorilor de vaci de lapte, care au tras un puternic semnal de alarmă cu privire la situaţia gravă din acest sector şi la riscul ca, în următoarele luni, numeroase ferme să dispară.
La întâlnire au participat Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii Conexe din România – PRO AGRO, Ionel Chirilă, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România şi, la rândul său, fermier mureşean, Ioan Boca, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Mureş, precum şi crescători de vaci de lapte din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.
Fermierii spun că principala problemă cu care se confruntă este preţul foarte mic al laptelui, care, în numeroase cazuri, nu mai acoperă costurile de producţie. Potrivit datelor prezentate la întâlnire, preţul mediu primit de fermieri pentru lapte este în prezent de aproximativ 2,11 lei/litru, existând însă crescători care primesc doar 1,80–2 lei/litru. În acelaşi timp, reprezentanţii fermierilor susţin că, în unele situaţii, procesatorii au redus preţul prevăzut iniţial în contract chiar şi cu 50 de bani/litru, în timp ce, în ultimele trei-patru luni, preţul laptelui la raft ar fi crescut cu 11–15%. O altă problemă majoră este explozia costurilor, în special cea a motorinei.
Reprezentanţii crescătorilor estimează că efectivele de bovine ar putea scădea cu 15–20%, numeroase animale urmând să ia drumul abatoarelor. Mai mult, reprezentanţii PRO AGRO estimează că 40–45% dintre ferme ar putea să nu mai existe după 1 ianuarie, iar efectele ar urma să poată fi observate inclusiv în statisticile privind sacrificările de bovine din lunile octombrie, noiembrie şi decembrie.
Fermierii spun că vor încerca mai întâi calea dialogului cu procesatorii şi autorităţile, dar avertizează că, dacă nu vor fi găsite soluţii concrete, sunt pregătiţi inclusiv pentru proteste.
Ionel Arion: „Putem începe de la dialog şi ajunge la protest”
Preşedintele PRO AGRO, Ionel Arion, a explicat că întâlnirea de la Târgu Mureş are rolul de a aduna problemele şi solicitările crescătorilor de vaci de lapte şi de a stabili o poziţie comună care să fie prezentată procesatorilor şi, ulterior, autorităţilor. „Subiectul nostru şi discuţiile se poartă în jurul formării preţului laptelui în piaţă, pentru că se pare că, deşi ceilalţi actori din acest lanţ al industriei lactatelor au beneficii, fermierii, de luni bune de zile, produc laptele sub preţul de cost”, a declarat Arion.
Acesta susţine că, în timp ce preţurile de la raft au crescut, fermierii au fost puşi în situaţia de a accepta reduceri importante ale preţului primit pentru materia primă. „În ultimele trei-patru luni, preţul laptelui la raft a crescut cu 11, 12, chiar 15%. În fermele noastre, preţul a scăzut. Sunt situaţii în care a căzut chiar şi cu 0,50 lei faţă de contracte”, a spus preşedintele PRO AGRO.
În urma întâlnirii de la Târgu Mureş urmează să fie definitivat un document cu revendicările fermierilor, după care aceştia vor solicita discuţii cu procesatorii şi autorităţile. „Putem începe de la dialog şi ajunge la protest. Nu ne dorim neapărat să ajungem într-o situaţie în care să protestăm, să boicotăm fabricile, hipermarketurile, drumurile naţionale, Guvernul României sau Parlamentul. Ne dorim dialog, dar, de data aceasta, dialogul trebuie să se finalizeze şi cu lucruri concrete, nu doar cu promisiuni”, a avertizat Ionel Arion.
Ionel Chirilă: „Pentru unii fermieri este un preţ de batjocură”
Preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Ionel Chirilă, cunoaşte problemele sectorului nu doar din postura de reprezentant al fermierilor, ci şi direct, fiind el însuşi crescător de bovine.
În opinia sa, problema numărul unu este, în acest moment, preţul primit de crescători pentru lapte. „Motivul care ne nemulţumeşte şi care este problema numărul unu, putem spune, astăzi, este preţul laptelui. Un preţ care, pentru unii fermieri, este de batjocură. Omul de rând, care îşi pune produsele în coşul zilnic mergând la supermarket, plăteşte în jur de 10 lei, iar noi, ca fermieri, putem să spunem că primim un preţ derizoriu, între 1,80 şi 2 lei. Nu la toţi fermierii este acest caz, dar îl întâlnim în toate părţile ţării”, a declarat Chirilă.
Acesta a făcut o comparaţie sugestivă între preţul laptelui şi cel al motorinei. „Litrul de motorină, după cum ştiţi, este 11 lei, iar media preţului laptelui, astăzi, la ora actuală, în România, este de 2,11 lei. Deci, cu alte cuvinte, noi cheltuim cinci litri de lapte pentru un litru de motorină. Adineauri spunea un fermier de aici că el foloseşte motorină de 1.000 de lei zilnic. Vă las pe dumneavoastră să calculaţi cam de câţi litri de lapte are nevoie.”
Nici preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine nu exclude protestele în cazul în care dialogul nu va produce rezultate. „Sperăm ca împreună să găsim un contract-cadru, sperăm ca împreună să ajungem la un acord, pe cale paşnică, prin discuţii, să nu ajungem să protestăm. Dar, dacă va fi nevoie, vom face şi acest lucru.”
Ce cer concret fermierii: preţ raportat la costurile de producţie şi contracte care să fie respectate
Una dintre cele mai importante concluzii ale întâlnirii de la Târgu Mureş este conturarea unei liste concrete de solicitări pe care organizaţiile fermierilor intenţionează să le prezinte procesatorilor şi autorităţilor.
Prima dintre acestea este crearea unui mecanism transparent de formare a preţului laptelui.
„Noi propunem o agendă şi aş face referire, în primul rând, la un mecanism transparent de formare a preţului în piaţă. Asta înseamnă că fiecare din lanţul acesta trebuie să-şi acopere minimum cheltuielile. Nu înseamnă că unii trebuie să câştige mai mult, iar alţii să achite nota de plată”, a explicat Ionel Arion.
Fermierii solicită, în acest sens, stabilirea unui prag de referinţă raportat la costurile de producţie. „Dacă eu am cheltuieli şi toată România are cheltuieli de 2 lei pentru producţia laptelui, nu putem vinde laptele cu 1,10 lei sau cu 1,30 lei.”
O altă revendicare importantă priveşte predictibilitatea contractelor. Crescătorii reclamă faptul că pot fi anunţaţi de procesatori că preţul va fi redus sau că relaţia contractuală va fi întreruptă.
Pe lista fermierilor se află şi respectarea strictă a termenelor de plată prevăzute în contracte.
Fermierii mai solicită grile de calitate publice şi verificabile, acuzând faptul că standardele diferă în prezent de la un contract la altul. „Avem, de la contract la contract, situaţii în care fiecare impune ce standard vrea. Deşi standardele sunt atributul statului, care trebuie să le creeze şi să le gestioneze, vedem că, în fiecare contract, fiecare parte îşi creează propriul standard.”
Un alt punct important al documentului priveşte originea materiei prime şi etichetarea produselor lactate. Reprezentanţii fermierilor solicită ca originea laptelui folosit pentru produsele comercializate în România să fie transparentă, inclusiv atunci când materia primă provine din alte state ale UE sau din ţări terţe.
Ioan Boca: „Fermele de vaci de lapte sunt în declin”
Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Mureş, Ioan Boca, a avut una dintre cele mai dure intervenţii ale întâlnirii. Fermierul mureşean avertizează că problema nu mai este doar una legată de profitabilitatea exploataţiilor, ci de însăşi supravieţuirea lor.
„Fermele de vaci de lapte sunt în declin. Nu vrea nimeni să înţeleagă, nici din Guvern, nici dintre parlamentari, că vine o perioadă când se iese din retenţie la controlul oficial şi efectivul de bovine va scădea cu 15-20%. Mulţi colegi de-ai noştri îşi vor vinde animalele.”
Problema este că multe dintre aceste animale nu vor ajunge în alte ferme. „Dacă le-ar vinde altor colegi n-ar fi o problemă, dar vor vinde animalele la abatoare. Vom pierde ceea ce am lucrat la ameliorare şi la genetică în ultimii 10-15 ani. Vom pierde efectivul de bovine.”
Boca avertizează că refacerea unei ferme după ce animalele au fost sacrificate este extrem de dificilă.
„Când nu lucrezi nimic într-o fermă, cheltui 500 de litri de motorină”
Fermierul mureşean a insistat asupra costurilor uriaşe pe care le presupune funcţionarea zilnică a unei ferme, chiar şi atunci când, aparent, nu se desfăşoară lucrări agricole. „Preţul la motorină a crescut enorm de mult. Noi ne măsurăm fiecare litru de motorină. Când nu lucrezi nimic într-o fermă, cheltui 500 de litri de motorină: faci curăţenie, faci furajele pentru animale, aduci un balot de fân de undeva. Deci noi nu putem trăi fără motorină.”
Boca critică şi actualul sistem prin care fermierilor le este restituită o parte din acciza la motorină, arătând că banii ajung mult prea târziu. „Pentru motorină plătim acum şi acciza şi primim banii prin subvenţie peste un an sau peste şapte-opt luni. Nu reflectă absolut nimic. Până când primim banii, devalorizarea face ca aceştia să nu mai acopere valoarea.”
Soluţia propusă de fermieri este ca reducerea să fie acordată direct la cumpărarea carburantului.
„Vindem vacile. Unde mergem? Ne ducem la castraveţi în Germania?”
Dincolo de cifre şi costuri, Ioan Boca atrage atenţia asupra consecinţelor sociale pe care dispariţia fermelor le-ar avea în satele româneşti. „O afacere de 20 de vaci înseamnă un job pentru o familie. Acolo trăiesc copiii, poate au copiii la şcoală. La 50 de vaci, 100 de vaci, ce se întâmplă? Rămân şomeri.” Iar întrebarea pe care fermierul mureşean o pune este una cât se poate de directă: „Aşa se întâmplă şi cu noi, cu vacile. Vindem vacile. Unde mergem? Ce facem? Ne ducem la castraveţi în Germania?”
Boca spune că efectele ar depăşi cu mult situaţia economică a câtorva mii de crescători.
Arion: 40-45% dintre ferme ar putea să dispară după 1 ianuarie
Ionel Arion a completat avertismentul fermierului mureşean, atrăgând atenţia că sacrificarea actualelor efective înseamnă pierderea chiar a mijlocului de producţie. Problema este cu atât mai gravă cu cât în ferme rămân investiţii importante în grajduri, utilaje şi echipamente, multe dintre ele realizate prin credite sau leasing.
Estimarea prezentată de preşedintele PRO AGRO este extrem de dură: „Noi estimăm că undeva între 40 şi 45% dintre ferme, după 1 ianuarie, nu vor mai exista.”
Arion spune că primele efecte ar trebui să devină vizibile chiar din această toamnă şi indică un indicator foarte simplu prin care situaţia va putea fi verificată: numărul bovinelor sacrificate. „O să luaţi statisticile să vedeţi ce înseamnă producţia abatoarelor pe carne de vită, cât au sacrificat în anul 2025, în octombrie, noiembrie şi decembrie, şi o să vedeţi cât se sacrifică în octombrie, noiembrie şi decembrie 2026. Va fi un salt fenomenal, spectaculos.”
Explicaţia pentru care valul de închideri nu a început deja ţine, potrivit acestuia, de obligaţiile pe care fermierii le mai au în acest moment. „Noi astăzi nu închidem pentru că încă suntem prinşi în anumite raportări cu APIA, cu subvenţiile şi aşa mai departe. Dar exodul din ferme va fi undeva în aceste trei luni, până la începutul anului viitor. România va avea o pierdere foarte mare pe producţia de lapte începând cu luna octombrie.”
CITEȘTE ȘI