Protopop, Pr. Daniel Marius Câmpean
Biserica Greco-Catolică „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” este unul dintre cele mai valoroase monumente religioase din comuna Bahnea, judeţul Mureş. Lăcaşul aparţine Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi se află sub jurisdicţia Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş.
Biserica îşi are originile în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind construită iniţial din lemn pe temelie de stejar. Actualul edificiu a fost extins şi renovat în anul 1857, când vechea clopotniţă separată a fost integrată în corpul bisericii. Biserica este o construcţie tradiţională transilvăneană din lemn, specifică satelor româneşti din zona Târnavelor. Interiorul păstrează pictură religioasă realizată de zugravi din Feisa, reprezentând:
• Cina cea de taină
• Rugăciunea lui Iisus în grădina Ghetsimani
• Purtarea crucii
• Sfânta Treime
• Evangheliştii şi Arhangelii
Aceste elemente artistice conferă bisericii o valoare patrimonială şi spirituală deosebită.
Astăzi, biserica reprezintă:
• un simbol al identităţii româneşti şi greco-catolice din Transilvania,
• un monument istoric valoros,
• un centru spiritual al comunităţii din Bernadea.
Hramul bisericii este dedicat Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, sărbătoriţi anual la 8 noiembrie.
De-a lungul timpului, parohia a fost slujită de mai mulţi preoţi greco-catolici importanţi, printre care:
• Filimon Chira
• Ştefan Faust (1866-1916)
• Cornel Munteanu (1916-1948)
• Mihai Lucaci (1986-1993)
• Mihai Dăbău (2000-prezent)
Biserica greco-catolică „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” este una dintre puţinele biserici din lemn greco-catolice păstrate în zona Târnavelor şi are statut de monument istoric, fiind înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Mureş.
Construcţia originală datează din jurul mijlocului secolului al XVIII-lea, iar forma actuală a fost definitivată în jurul anului 1857, când biserica a fost mărită şi unită cu clopotniţa.
Este construită din bârne de brad aşezate pe temelie de stejar, o tehnică tradiţională foarte rezistentă folosită la bisericile de lemn transilvănene.
În trecut, parohia ţinea de Eparhia Vaidacuta, una dintre vechile structuri greco-catolice din Transilvania.
În perioada preotului Ştefan Faust, 1866-1916, s-a construit în sat şi o şcoală confesională greco-catolică unde predarea se făcea în limba română. Acest lucru era foarte important în epoca austro-ungară pentru păstrarea identităţii româneşti.
După interzicerea bisericii greco-catolice în 1948, biserica a fost abandonată şi aproape s-a prăbuşit. Se spune că la un moment dat din interior mai rămăseseră doar clopotele.
Preotul Mihai Lucaci a avut un rol important în salvarea bisericii în anii ‘80, contribuind la renovarea ei după declararea ca monument istoric.
După 1990, comunitatea greco-catolică din sat era foarte mică, aproximativ 17 familii, iar slujbele au continuat să fie celebrate în biserica de lemn.
Actualul preot al parohiei greco-catolice din Bernadea este părintele Mihai Dăbău.
Biserica greco-catolică din Bernadea reprezintă nu doar un monument istoric valoros, ci şi o vie mărturie a credinţei şi identităţii româneşti din Transilvania. De-a lungul secolelor, această biserică de lemn a trecut prin perioade de înflorire, dar şi prin momente grele, reuşind să supravieţuiască datorită devotamentului comunităţii şi al preoţilor care au slujit aici.
Prin arhitectura sa tradiţională, picturile religioase şi istoria sa impresionantă, lăcaşul rămâne un simbol al spiritualităţii şi al continuităţii credinţei greco-catolice în judeţul Mureş. Astăzi biserica păstrează vie memoria trecutului şi continuă să fie un loc de rugăciune, cultură şi identitate pentru comunitatea locală.
Citește și