Sanda Vițelar
Documente păstrate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată amploarea supravegherii exercitate de Securitate asupra mureșenilor care ascultau posturi de radio străine, în special „Europa Liberă”. În anii ’80, simpla ascultare a emisiunilor sau comentarea știrilor transmise de postul occidental putea deveni motiv de monitorizare și de intervenție asupra celor considerați „influențați de exterior”.
Un raport al Inspectoratului Județean Mureș al Securității, transmis în aprilie 1983 către structurile centrale de la București, menționează cazul unui grup format din șase tineri din Sovata, cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani. Potrivit documentului, aceștia, elevi ai liceului din localitate, ascultau împreună emisiunile postului „Europa Liberă”, după care comentau știrile într-un mod considerat de autorități „tendențios”.
Securitatea nu a considerat situația o simplă preocupare a unor adolescenți și tineri, ci o posibilă problemă de ordin politic. Raportul precizează că, „în vederea prevenirii degenerării în fapte mai grave”, au fost luate măsuri pentru destrămarea anturajului. Printre acestea s-au numărat informarea factorilor educaționali din școală și prelucrarea tinerilor de către organizația UTC, la acțiune urmând să participe și elevi considerați predispuși să comită „asemenea fapte”.
Un alt document, datat 15 martie 1983 și semnat de colonelul Agoston Alexandru, șeful Securității Mureș, descrie acțiunile de „pregătire contrainformativă” desfășurate în școli din județ. Inspectoratul Județean Mureș raporta că organizase ședințe cu elevi, profesori și părinți la liceele Unirea, Bolyai-Farkas, „Al. Papiu Ilarian”, Sanitar și la Liceul MIU, precum și întâlniri cu reprezentanții comitetelor cetățenești de părinți.
În cadrul acestor reuniuni erau prezentate presupusele „influențe nocive” ale emisiunilor posturilor de radio străine, „în special Europa Liberă”. Documentul vorbește și despre pericolul formării unor grupuri de tineri cu concepții sau înclinații considerate de regim ca fiind provenite din exterior, dar și despre acțiunea unor „culte și secte”, acuzate că ar fi urmărit „coruperea și îndoctrinarea tineretului”.
Securitatea le transmitea factorilor educaționali și părinților să ia măsuri pentru „apărarea tineretului” și pentru educarea acestuia în spirit patriotic și revoluționar. Formularea oficială ascundea, în realitate, un mecanism de control ideologic prin care școlile, organizațiile de partid și familiile erau transformate în instrumente de supraveghere a elevilor.
Documentele consultate, încadrate în fondul Documentar al CNSAS, dosarul nr. 7368, volumul 2, filele 198–202, surprind modul în care ascultarea unui post de radio devenea obiect de raportare și analiză pentru aparatul represiv. Pentru tinerii din Sovata, comentarea știrilor auzite la „Europa Liberă” a fost suficientă pentru ca Securitatea să ceară intervenția școlii și a organizației UTC și să urmărească destrămarea grupului.
Citește și