Ileana Sandu
Ziua Mondială a Turismului, celebrată anual, la 27 septembrie, a fost instituită în 1980, la inițiativa Organizației Mondiale a Turismului, astăzi agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, cu scopul de a evidenția rolul turismului în dezvoltarea economică, socială și culturală la nivel mondial. Alegerea datei nu este întâmplătoare: 27 septembrie marchează aniversarea adoptării statutului Organizației Mondiale a Turismului, în 1970.
În ciuda provocărilor generate de pandemii, dezastre naturale sau crize economice, turismul a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare și revenire. Dezvoltarea clasei de mijloc, accesul mai larg la transport și diversificarea ofertelor turistice au contribuit, de-a lungul timpului, la transformarea călătoriei într-o activitate accesibilă unui număr tot mai mare de oameni.
Istoria turismului se împletește cu istoria omului și cu dorința sa de a cunoaște lumea. Se poate spune că originile călătoriilor se pierd în Antichitate, când negustorii, pelerinii, soldații, exploratorii și oamenii aflați în căutarea unor noi teritorii străbăteau distanțe impresionante pentru epoca lor.
În jurul anului 450 î.Hr., istoricul grec Herodot descria Egiptul și consemna modul în care revărsările Nilului influențau viața oamenilor și deplasarea acestora. Călătoriile pe uscat se făceau, în general, pe jos sau călare, iar în regiunile unde condițiile geografice o impuneau erau folosite animale precum măgarii, catârii, cămilele și dromaderii.
În Evul Mediu, călătoriile au căpătat o importanță deosebită și din motive religioase. Budismul, islamul și creștinismul aveau tradiții de pelerinaj care presupuneau parcurgerea unor distanțe mari în scop spiritual.
Începând cu secolul al XV-lea, marile călătorii ale navigatorilor europeni au deschis noi rute și au pus în contact civilizații aflate la mii de kilometri distanță. Marile descoperiri geografice au schimbat radical imaginea pe care oamenii o aveau despre lume și au contribuit, în timp, la dezvoltarea călătoriilor.
La început, călătoriile de plăcere sau de educație erau accesibile în special celor înstăriți. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, tinerii nobili din vestul și nordul Europei obișnuiau să facă ceea ce avea să fie cunoscut drept „Marele Tur” – călătorii prin marile centre culturale europene, în special Franța și Italia, dar și prin alte teritorii, cu scopul de a dobândi cunoștințe despre istorie, artă, cultură și societate.
Ceea ce numim astăzi turism organizat a început să prindă contur în secolul al XIX-lea. Un moment important este legat de englezul Thomas Cook, care, la 5 iulie 1841, a organizat o excursie cu trenul între Leicester și Loughborough, la care au participat aproximativ 570 de persoane. Succesul acestei inițiative l-a determinat să dezvolte treptat călătoriile organizate și pachetele turistice, contribuind la apariția industriei turistice moderne.
Industrializarea și dezvoltarea transporturilor au schimbat fundamental modul în care oamenii călătoreau. Trenul, apoi automobilul și avionul au redus treptat distanțele și timpul necesar deplasărilor. Călătoria nu mai era rezervată exclusiv elitelor, iar turismul a început să devină o activitate de agrement accesibilă unor categorii tot mai largi ale populației.
În același timp, s-a înțeles tot mai clar că turismul reprezintă și o importantă sursă de venituri. Hotelurile, restaurantele, transportul, serviciile de agrement și numeroase alte activități economice sunt legate direct sau indirect de circulația turiștilor.
În a doua jumătate a secolului XX, dezvoltarea transportului aerian, creșterea veniturilor și apariția concediilor plătite au favorizat extinderea turismului de masă. Vacanța a devenit o componentă importantă a vieții moderne, iar călătoria – un mod de petrecere a timpului liber.
În România, activitățile turistice organizate au început să se dezvolte în special în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Au apărut asociații, societăți și cluburi care au contribuit la explorarea și valorificarea unor zone geografice, în special a Carpaților. Aceste organizații au sprijinit amenajarea de poteci și trasee, construirea de cabane și refugii, organizarea de excursii și promovarea frumuseților naturale ale țării.
Un rol important l-a avut și Societatea Geografică Română, înființată în 1875, care a contribuit la cunoașterea și popularizarea teritoriului României prin publicații, conferințe și descrieri de călătorie. O pagină memorabilă din istoria călătoriilor românești a fost înscrisă de Badea Cârțan (1849-1911), drumețul ardelean din satul Cârța, devenit simbol al călătorului neobosit. A traversat de numeroase ori Carpații, transportând cărți românești și contribuind, prin aceste drumuri, la răspândirea culturii și a ideii de unitate națională. A călătorit și dincolo de granițele țării, ajungând până la Roma, unde a vizitat Columna lui Traian.
Pe lângă călătorii și cercetători, literatura română a contribuit la descoperirea și promovarea frumuseților țării. Dinicu Golescu, Alexandru Pelimon, Ion Codru-Drăgușanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Odobescu, Mihai Eminescu și alți scriitori au lăsat pagini memorabile despre locurile și oamenii întâlniți în călătoriile lor.
La dezvoltarea turismului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX au contribuit, de asemenea, personalități precum Regina Maria, Regele Ferdinand I, Nestor Urechia, Mihai Haret, Al. Tzigara-Samurcaș și Take Ionescu. Unele dintre aceste personalități au susținut amenajarea de trasee, poteci, refugii și alte obiective destinate călătorilor.
D’ale turismului
• Franța se află de mai mulți ani printre cele mai vizitate țări din lume, turismul internațional având un rol important în economia sa.
• În unele state insulare, turismul reprezintă o parte foarte importantă a economiei, datorită resurselor naturale, plajelor și activităților dedicate vizitatorilor.
• Turismul virtual, dezvoltat în special în perioada pandemiei, a deschis noi posibilități pentru vizitarea de la distanță a unor muzee, monumente și obiective culturale.
• Turismul spațial nu mai aparține exclusiv literaturii science-fiction. În ultimii ani au fost realizate zboruri comerciale suborbitale, deși accesul la astfel de experiențe rămâne extrem de limitat.
• În Italia există o celebră fântână cu vin gratuit pentru vizitatori, în localitatea Caldari di Ortona. Inițiativa a devenit o curiozitate turistică și atrage numeroși vizitatori.
• Canada este renumită pentru numărul impresionant de lacuri. Teritoriul său adăpostește o parte considerabilă din lacurile lumii, iar peisajele lacustre reprezintă una dintre importantele sale atracții turistice.
• Turnul Eiffel nu este doar unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din lume, ci și un important loc de muncă, în jurul căruia funcționează numeroase servicii și activități economice.
• Diferența de fus orar, cunoscută drept „jet lag”, poate fi resimțită diferit în funcție de direcția călătoriei. În general, organismului îi poate fi mai dificil să se adapteze atunci când călătoria presupune „scurtarea” zilei, de exemplu în deplasările de la vest la est.
• Unele dintre porțiunile Marelui Zid Chinezesc construite în perioada dinastiei Ming au folosit un mortar în care se afla și amidon de orez. Cercetările au arătat că acest ingredient contribuia la proprietățile liantului folosit în construcție.
• Pentru mulți oameni, o parte importantă a plăcerii unei călătorii începe înainte de plecare: alegerea destinației, documentarea, stabilirea traseului și anticiparea experiențelor care urmează.
Pentru omul contemporan, turismul a devenit mai mult decât o simplă deplasare dintr-un loc în altul. A călători înseamnă a descoperi, a învăța, a ieși din rutina de zi cu zi și a privi lumea din perspective noi. Pentru tot mai mulți oameni, turismul devine astfel un adevărat stil de viață.
Într-o lume în care timpul liber este tot mai prețios, călătoria ne oferă ocazia de a ne desprinde pentru o vreme de cotidian și de a aduna experiențe, nu doar lucruri. Poate tocmai de aceea, turismul nu mai este privit doar ca o industrie, ci și ca o formă de a trăi: cu mai multă curiozitate, cu dorința de a descoperi și cu bucuria de a transforma fiecare drum într-o poveste.
Ziua Mondială a Turismului este, așadar, o ocazie de reflecție asupra modului în care călătoriile pot transforma oameni, comunități și economii. Turismul nu înseamnă doar vacanțe și relaxare, ci și dezvoltare, educație, cunoaștere și apropiere între oameni și culturi.
(Documentare: unwto.org/world-tourism-day; europeana.eu; idaic.it/storia-del-turismo; Annals of the University of Bucharest; foto – pixabay.com)
Citește și