Educația socioemoțională, începută din primii ani de școală, poate contribui la prevenirea bullyingului și la îmbunătățirea relațiilor dintre copii. Este una dintre concluziile Forumului Internațional „Educația socioemoțională și prevenirea bullyingului în copilăria timpurie: de la cercetare la practică și politici publice”, organizat de Salvați Copiii România, cu sprijinul Fundației OMV Petrom.
Fenomenul bullyingului este asociat, de cele mai multe ori, cu mediul școlar, însă prevenirea acestuia poate începe cu mult mai devreme, încă din grădiniță. O analiză realizată în cadrul programului „Să fim prieteni – Fără bullying” arată că, după participarea la program, cadrele didactice se simt mai bine pregătite să gestioneze situațiile de bullying, iar majoritatea observă schimbări în comportamentul copiilor.
Datele provin din evaluarea programului desfășurat în anul școlar 2025-2026, în 277 de grădinițe din București și 25 de județe. La începutul programului, 82,6% dintre cadrele didactice spuneau că printre copiii cu care lucrează există victime ale bullyingului. La final, 98% dintre cadrele didactice participante se considerau pregătite să gestioneze astfel de situații, iar 54% afirmau că sunt foarte bine pregătite.
Rezultatele au fost prezentate la București, pe 30 septembrie, în cadrul Forumului Internațional dedicat educației socioemoționale și prevenirii bullyingului în copilăria timpurie. Evenimentul a adus la aceeași masă aproximativ 100 de reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului universitar, organizațiilor internaționale, inspectoratelor școlare, centrelor de resurse și asistență educațională, autorităților locale și societății civile. La discuții au participat și reprezentanți ai unor organizații din Danemarca, Franța și Estonia, care au prezentat propriile experiențe în prevenirea bullyingului.
Potrivit Salvați Copiii România, ideea centrală a întâlnirii a fost că prevenirea nu ar trebui să înceapă după apariția unui caz de bullying. Relațiile dintre copii, modul în care aceștia își gestionează emoțiile și conflictele și climatul din grădiniță pot avea un rol important în construirea unui mediu sigur și incluziv. În cadrul forumului, Mirabela Grădinaru, reprezentantă a Administrației Prezidențiale, a vorbit despre responsabilitatea comună a familiei, grădiniței, comunității și instituțiilor în dezvoltarea emoțională a copiilor.
„Atunci când vorbim despre dezvoltarea emoțională a copilului, responsabilitatea nu poate fi transferată de la un adult la altul. Este o responsabilitate pe care trebuie să o împărțim, familie, grădiniță, comunitate, instituții. Educația socioemoțională nu îi învață doar pe copii, ne obligă și pe noi, adulții, să ne uităm puțin mai atent la propriul nostru comportament. Programul ”Să fim prieteni – Fără bullying” este un exemplu de intervenție care pune această perspectivă în practică, lucrând cu întreaga comunitate educațională, și promovând valori precum toleranța, respectul, grija și curajul. Cred că aceasta este direcția în care trebuie să continuăm, să folosim ceea ce știm, să măsurăm rezultatele, să ascultăm experiența celor care lucrează zi de zi cu copiii, iar atunci când o metodă funcționează, să avem curajul să o ducem mai departe. Un copil nu ar trebui să depindă de norocul de a a vea în jurul lui adultul potrivit. Ar trebui să existe sisteme, oameni și comunități pregătite să îl vadă și să îl sprijine, pentru că acesta este și sensul Forumului: să transformăm preocuparea în cunoaștere, cunoașterea în practică, iar practica în politici publice care pot produce schimbări reale”, a spus aceasta, potrivit uui comunicat transmis de Salvați Copiii.
Experiențe din România, comparate cu modele europene
Forumul a inclus și prezentări ale unor organizații care derulează programe de prevenire a bullyingului în alte țări europene. Reprezentanții Mary Fonden și Red Barnet Denmark au prezentat experiența metodologiei „Free of Bullying” și modul în care aceasta a fost adaptată în mai multe țări. Din Franța, Fédération de Paris de la Ligue de l’enseignement a prezentat programul „Vivre Ensemble”, precum și rezultatele unor cercetări longitudinale privind coeziunea grupului și prevenirea bullyingului.
Participanții din Estonia au vorbit despre integrarea programelor de prevenire a bullyingului în sistemul educațional și în politicile publice. În cazul României, discuțiile s-au concentrat asupra rolului pe care îl au cadrele didactice, liderii educaționali și comunitățile de practică în menținerea schimbărilor obținute prin astfel de programe.
„Centrul de Competențe Free of Bullying, din care face parte și Salvați Copiii România, a fost creat de Mary Fonden și Red Barnet pentru a susține nu doar transferul unei metodologii dintr-o țară în alta, ci un proces continuu de învățare, adaptare și dezvoltare bazat pe cunoaștere și experiență. Cele șapte țări implicate aduc contexte și sisteme educaționale diferite, iar rolul nostru este să susținem partenerii în păstrarea principiilor esențiale ale abordării, în timp ce metodologia este adaptată nevoilor locale. Cercetarea și evaluarea ne ajută să înțelegem ce funcționează, în ce condiții și ce este necesar pentru ca intervențiile să fie implementate și susținute în practică. În acest fel, construim nu doar programe, ci o comunitate internațională de practică și învățare în jurul prevenirii bullyingului și al creării unor comunități educaționale sigure și incluzive”, a declarat Lene Lykkegaard, Red Barnet Denmark, potrivit aceluiași comunicat.
De la proiecte punctuale la măsuri pe termen lung
Un alt subiect discutat la București a fost modul în care programele validate prin cercetare pot fi transformate în intervenții pe termen lung, integrate în sistemul educațional. În cadrul panelului „De la programe validate la schimbare sistemică”, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și ai autorităților locale au discutat despre condițiile necesare pentru ca educația socioemoțională să fie susținută pe termen lung.
Formarea specialiștilor din educația timpurie, folosirea unor intervenții fundamentate pe dovezi și existența unor mecanisme prin care aceste programe să poată fi extinse au fost printre principalele direcții discutate. Participanții au avut, totodată, ocazia să afle direct de la reprezentanții grădinițelor și ai comunităților locale cum au fost aplicate programele în diferite contexte. Au fost abordate atât experiențele din mediul urban și rural, cât și situațiile întâlnite în comunități vulnerabile.
La finalul forumului, participanții au fost invitați să identifice măsuri concrete pe care le pot lua, din cadrul instituțiilor pe care le reprezintă, pentru ca intervențiile de educație socioemoțională și prevenire a bullyingului să poată fi menținute și replicate. Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a atras atenția asupra semnalelor care pot indica dificultăți de relaționare în rândul preșcolarilor: „Educația socioemoțională este baza pe care se construiesc relațiile, siguranța emoțională și incluziunea socială. Copiii de vârstă preșcolară vorbesc rar despre dificultățile de relaționare cu colegii, însă părinții și educatorii trebuie să fie atenți la semnale precum: retragerea din activitățile de grup, refuzul de a merge la grădiniță, somatizările frecvente, tăceri inexplicabile sau manifestări de furie aparent nejustificată. Intervențiile în educația timpurie, realizate cu consecvență și bazate pe dovezi științifice, pot preveni escaladarea comportamentelor violente, ba mai mult, creează punți de comunicare între părinți și educatori.
La rândul său, Amalia Fodor, Director al Fundației OMV Petrom, a subliniat rolul schimbului de experiență dintre organizațiile implicate în astfel de programe: „Forumul aduce împreună experiențe din România și din alte țări europene și oferă un cadru deschis pentru schimbul de bune practici în prevenirea bullyingului. Ne bucurăm să susținem un astfel de dialog și să contribuim la dezvoltarea unor intervenții aplicate care răspund nevoilor din grădinițe”.
Ce schimbări au observat educatorii
Evaluarea programului „Să fim prieteni – Fără bullying” a urmărit atât percepția cadrelor didactice, cât și pe cea a părinților, prin chestionare aplicate înainte și după participarea la program. Aproape toate cadrele didactice participante, respectiv 98%, au spus că au observat schimbări pozitive în comportamentul copiilor. Cele mai multe au remarcat îmbunătățiri în felul în care preșcolarii interacționează între ei.
Concret, 71,8% dintre educatoare au observat un mod pozitiv de interacțiune între copii, în timp ce 67% au spus că cei mici se joacă mai bine împreună. Pentru 58,5% dintre cadrele didactice, numărul conflictelor dintre copii a scăzut. Mai mult de jumătate, 54,3%, au observat că preșcolarii sunt mai amabili unii cu ceilalți, iar 48,2% au remarcat o mai bună conștientizare a regulilor sociale.
Schimbările au fost observate și în ceea ce privește modul în care copiii reacționează în situații dificile. 41,8% dintre cadrele didactice consideră că cei mici își apără prietenii cu mai mult curaj, iar 40,5% spun că aceștia sunt mai capabili să gestioneze singuri situațiile de tachinare. Programul pare să fi avut efecte observate și în relația dintre grădiniță și familie. Nouă din zece cadre didactice participante consideră că implicarea în program a adus schimbări și în atitudinea părinților.
Potrivit evaluării, 28,6% dintre educatoare au observat că părinții sunt mai interesați să participe la activitățile grădiniței. În același timp, 26,3% au remarcat schimbări în modul în care părinții gestionează conflictele dintre copii, iar 25% spun că părinții se organizează mai bine pentru a facilita întâlniri de joacă între copii și în afara grădiniței. Și răspunsurile părinților indică evoluții în zona competențelor socioemoționale. După participarea la program, ponderea părinților care observă la copiii lor capacitatea de a-și regla exprimarea emoțională a crescut cu 10,6 puncte procentuale.
Totodată, cu 6,6 puncte procentuale a crescut ponderea părinților care spun că propriii copii sunt capabili să intervină atunci când cineva are nevoie de ajutor. Cu peste 6 puncte procentuale a crescut și ponderea celor mulțumiți de abilitățile adaptative ale copiilor, precum împărțirea, negocierea sau așteptarea rândului. Evaluarea a indicat creșteri și în ceea ce privește empatia copiilor, cu aproape 4 puncte procentuale, precum și în percepția de sine pozitivă, cu 2,4 puncte procentuale.
Peste 60.000 de copii au beneficiat de program
„Să fim prieteni – Fără bullying” este un program de dezvoltare socioemoțională și prevenire a bullyingului construit pe metodologia „Free of Bullying”, dezvoltată de The Mary Foundation și Save the Children Denmark. Programul urmărește implicarea întregii comunități educaționale și are la bază patru valori: toleranță, grijă, curaj și respect. Activitățile sunt integrate în rutina grădinițelor, cu scopul de a contribui la formarea unor relații sănătoase între copii și la o tranziție mai ușoară către școală.
Salvați Copiii România a început să piloteze și să adapteze metodologia pentru contextul românesc în ianuarie 2020, cu aprobarea Ministerului Educației și a CMBRAE. Din 2023, programul a fost extins la nivel național cu sprijinul financiar al Fundației OMV Petrom. În perioada 2023-2026, peste 3.600 de specialiști au fost instruiți, mai mult de 550 de grădinițe au preluat metodologia și au primit materiale specifice, iar peste 60.000 de copii au beneficiat de program.
Datele prezentate la Forumul Internațional indică astfel că discuția despre bullying poate fi mutată mult mai devreme decât momentul în care apare un caz concret.
Diana Cărburean