În centrul Târgu-Mureșului, acolo unde se deschide Piața Teatrului, un turn de piatră păstrează încă memoria orașului de odinioară. Silueta sa barocă, rămasă singură într-un spațiu urban transformat radical în urmă cu mai bine de o jumătate de secol, este una dintre puținele mărturii ale vechiului ansamblu franciscan.
Mai mult decât un monument, Turnul Bisericii Franciscane este un un fragment de istorie urbană, în jurul căruia se întâlnesc credința, arhitectura, transformările orașului și câteva dintre legendele care au supraviețuit trecerii timpului.
Prezența franciscanilor la Târgu-Mureș coboară până în Evul Mediu, anul 1332 fiind indicat în lucrările de specialitate drept prima mențiune documentară sigură a conventului franciscan din oraș.
Frații Minori, cunoscuți drept franciscani, urmau idealurile spirituale ale Sfântului Francisc de Assisi, întemeiate pe simplitate, sărăcie și apropierea de comunitate. De-a lungul Evului Mediu, ordinul s-a răspândit în numeroase orașe ale Transilvaniei, iar Târgu-Mureșul a devenit la rândul său unul dintre locurile în care această comunitate religioasă și-a lăsat amprenta.
Secolul al XVI-lea avea însă să schimbe profund viața religioasă a Transilvaniei. În contextul Reformei și al conflictelor confesionale ale epocii, franciscanii au părăsit orașul, în anii 1556- 1557, potrivit surselor istorice.
Aproape două sute de ani mai târziu (1740), franciscanii s-au întors la Târgu-Mureș, revenirea lor fiind urmată de construirea unui nou ansamblu religios. Cu sprijinul ordinului și al credincioșilor, au dobândit un teren și au început ridicarea bisericii și a clădirilor mănăstirești. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul secolului al XVIII-lea, anul 1777 fiind asociat cu încheierea acestora, în timp ce turnul pe care îl vedem astăzi avea să apară abia câteva decenii mai târziu.
Abia în 1802, ansamblul franciscan a primit turnul care avea să devină, peste timp, singurul său supraviețuitor. Construcția este atribuită arhitectului Topler János și se înscrie în stilul arhitectural baroc al epocii.
Masiv și elegant în același timp, turnul atrage atenția prin proporțiile sale și prin decorația fațadei. Într-o nișă se află statuia Sfântului Francisc de Assisi, fondatorul ordinului și figura în jurul căreia s-a construit spiritualitatea comunității franciscane.
Privit astăzi, turnul poate părea desprins dintr-o altă lume și, într-un anumit sens, chiar este: el aparține unui oraș în care spațiul actual al Pieței Teatrului era ocupat cândva de biserică, mănăstire și locurile de înmormântare ale comunității.
Memoria fostului ansamblu nu se află numai deasupra pământului: sub actuala piață se păstrează un cavou în care au fost înhumate persoane legate de comunitatea religioasă și de orașul acelei epoci. Astfel de spații subterane au alimentat, în timp, imaginația locală: în jurul fostei biserici au circulat povești despre existența unor tuneluri care ar fi legat acest loc de alte zone ale orașului.
Până astăzi, însă, aceste tuneluri rămân o legendă urbană, neconfirmată prin dovezi istorice suficiente, iar această „graniță” dintre ceea ce știm și ceea ce doar ne imaginăm face locul cu atât mai fascinant.
În anii 70, Târgu-Mureșul a trecut printr-o amplă transformare urbanistică: în contextul construirii noului Teatru Național, vechea biserică franciscană a fost demolată (1971). Ansamblul care existase aici timp de aproape două secole a dispărut, dar turnul a fost păstrat. Unele elemente ale vechii biserici au fost recuperate și refolosite la noua biserică franciscană construită ulterior pe strada Libertății. Printre acestea s-au numărat și vitraliile realizate în 1899, care îi reprezentau pe Sfântul Ștefan, Sfântul Emeric, Sfântul Francisc, Sfântul Anton, Sfânta Elisabeta și Inima lui Isus
Astăzi, între arhitectura modernă a centrului și memoria vechiului oraș, turnul rămâne asemenea unei borne temporale, amintindu-ne că piețele, străzile și clădirile pe lângă care trecem în fiecare zi au avut cândva alte chipuri, alte destinații și alte povești, un fragment dintr-un Târgu Mureș dispărut, o legătură vizibilă între două etape profund diferite din istoria orașului.
Rămâne, însă, o imagine greu de ignorat: un monument care a traversat secole de istorie, dar care astăzi este lăsat să se degradeze. Turnul Bisericii Franciscane nu este doar o construcție veche, ci o parte din memoria Târgu Mureșului, iar starea sa actuală spune, de fapt, la fel de multe despre prezentul nostru cât spune istoria sa despre trecut.
(surse documentare: Ioan Eugen Man, Târgu-Mureș, Istorie urbană de la începuturi până în anul 1850, Editura Nico, 2006; Ioan Eugen Man, Târgu-Mureș în cartografie și imagini istorice, 2018; Descoperă Târgu-Mureșul prin artă, material documentar UMFST)
Ileana Sandu
Citește și