A văzut lumina tiparului în acest an, în ediție bilingvă româno- franceză, volumul „Dragii mei”, avându- l drept autor pe jurnalistul francez Jean– Christian Tirat și care cuprinde corespondența unui tânăr ofițer, erou al bătăliei de la Verdun, sosit în România anilor Marelui Război, membru al Misiunii militare comandate de generalul Henri Mathias Berthelot.Cu toate rigorile și cenzura, impuse corespondenței de pe front, eroul răsunătoarei bătălii de la Verdun, Ludovic Ginesty, ne lasă să descoperim nu doar un militar, ci și un martor privilegiat al unei perioade dramatice din istoria României și a Europei.
Dar iată ce ne spune însăși autorul volumului document, transcris și adaptat, autor asupra cărui bogată carte de vizită, în peste trei decenii petrecute în România, vom reveni.
Misiunea franceză a fost mai mult decât o operațiune militară

Jean- Christian Tirat : „Misiunea Henri Mathias Berthelot a fost întâlnirea extraordinară între două popoare aflate la cele două extremități ale Europei, dar unite prin limbă, cultură și rădăcini latine comune. Prietenia franco-română era mult mai veche decât Primul Război Mondial. În secolul al XIX-lea, Franța lui Napoleon al III-lea sprijinea unirea Moldovei cu Țara Românească, în 1859, iar cultura franceză a devenit un model important pentru elitele românești.
În august 1916, România, prin forța de convingere a Reginei Maria, a intrat în război de partea Antantei, cu speranța realizării idealului național de reunificare. Însă ofensiva română a fost urmată de înfrângeri dramatice. În decembrie 1916, Bucureștiul a fost ocupat, iar regele Ferdinand, regina Maria și guvernul s-au retras la Iași. În aceste împrejurări dramatice, a sosit în România misiunea franceză Henri Mathias Berthelot, având obiectiv esențial reconsolidarea armatei române.
Ofițerii francezi au contribuit la reorganizarea unităților, au instruit cadre militare și au transmis experiența acumulată de armata franceză. Aproape două mii de persoane au participat la această misiune: ofițeri, marinari, aviatori, artileriști, cartografi, fotografi, medici, infirmiere și veterinari. Franța a furnizat, de asemenea, arme, avioane, tunuri, muniții și echipamente militare, inclusiv celebra cască Adrian. În vara anului 1917, armata română, reorganizată, obține victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz”…
România neînvinsă
… „În același timp, aliatul rus se prăbușea. Revoluția bolșevică a dus la dezorganizarea armatei ruse și la retragerea sa din război. România rămâne izolată, obligată să accepte condiții extrem de dificile și a semnat Tratatul de la București, în mai 1918. Misiunea franceză a trebuit să părăsească temporar România. Avea însă să revină sub denumirea de Armata Dunării și să intre triumfal în București, alături de regele Ferdinand și regina Maria, la 1 Decembrie 1918. În această mare istorie franco-română se înscrie povestea lui Ludovic Ginesty. Și tocmai aici se află valoarea cărții «Dragii mei».

Ludovic Ginesty nu este un istoric care privește evenimentele de la distanța deceniilor, el trăiește evenimentele și le descrie. Scrisorile sale ne vorbesc despre viața militară, despre drumuri, peisaje, oameni și dificultăți. Dar ele ne vorbesc și despre România, despre ceea ce vede și simte un tânăr francez care descoperă această țară în mijlocul războiului. De asemenea, din cauza cenzurii militare, el face referiri, în termeni voalați, la acțiunile aliatului rus”.
Pe urmele străbunilor eroi
Jean- Christian Tirat, fiu al trei generații de militari în Legiunea de Onoare Franceză, a descoperit România imediat după evenimentele din decembrie 1989, în calitate de jurnalist, reporter și fotograf, cu prilejul unui convoi umanitar al Crucii Roșii Franceze. Primul său contact cu România a fost un adevărat șoc, mărturisește. A descoperit o țară ai cărei oameni știau foarte multe despre Franța și despre cultura franceză, în timp ce francezii, la rândul lor, cunoșteau atât de puțin despre România. Într-o zi, în centrul Bucureștiului, a observat o placă pe care scria Strada General Berthelot.


A crezut că este vorba despre o greșeală. Pentru el, Berthelot era marele chimist francez Marcellin Berthelot.Atunci, un modest șofer de taxi, care vorbea excelent franțuzește, i-a vorbit despre generalul Henri Mathias Berthelot, despre rolul esențial pe care acesta l-a avut în România în timpul Marelui Război și despre recunoștința pe care poporul român i-o păstrează și astăzi. Această întâlnire avea să-i schimbe definitiv privirea asupra României. În următorii zece ani, a străbătut țara pe motocicletă: din Delta Dunării până în Transilvania, din Carpați până în Moldova, din Bucovina până în Maramureș.
Pretutindeni, a întâlnit urmele generalului Berthelot: o statuie, un bust, o stradă, o școală, un hotel, un restaurant, un sat și chiar falnici copaci, astăzi, care îi poartă numele sau care au fost plantați de el.
Întorcându- se acasă, la Toulouse, le povestea adesea celor din jur despre aventurile și descoperirile sale românești, iar într-o zi a anului 2021, o cunoștință din tinerețe, Isabelle Ginesty, i-a spus că bunicul ei, Ludovic, fusese unul dintre ofițerii misiunii militare franceze din România, în 1917. Sora ei, Françoise, terminase transcrierea și punerea în ordine a bogatei corespondențe de familie, păstrată cu grijă de-a lungul timpului.
Cele două surori i-au încredințat aceste texte cu o singură rugăminte, să le folosească așa cum se cuvine. Cartea „Dragii mei” este rodul acestei încrederi. Ea este, totodată, rezultatul unor numeroase cercetări pe teren, întreprinse pentru a identifica locurile menționate în scrisori – locuri dintre care unele și-au schimbat numele în cei peste o sută de ani care au trecut din 1917 .
Aceste cercetări au fost înlesnite de partenera și colega sa, Ruxandra Dumitrescu, autoarea traducerii în limba română a cărții „Dragii mei” și specializată în același timp în opera brâncușiană, originară fiind din Târgu- Jiu, locul sfânt al Parcului brâncușian al Eroilor. Editorul volumului este colonelul Doru Pogoreanu, a cărui cunoaștere a istoriei României le-a fost de un ajutor deosebit.
Punte între trecut și prezent
Despre prefața volumului, autorul ne precizează: „Relevant este cuvântul istoricului francez Jean-Noël Grandhomme, una dintre cele mai importante autorități în istoria misiunii Berthelot. Domnia sa face o paralelă între misiunea Berthelot de atunci și actuala misiune franceză AIGLE, desfășurată în România în conflictul dintre Rusia si Ucraina. Astfel, la mai bine de un secol după ce și-a scris scrisorile, Ludovic Ginesty poate lua din nou cuvântul. Și poate că aceasta este, în cele din urmă, una dintre cele mai prețioase meniri ale unei corespondențe, să facă astfel încât, atunci când martorii nu mai sunt, vocea lor să nu dispară odată cu ei”

Pe urmele eroilor români și francezi, o cauză comună
Jean- Christian Tirat are bucuria de a prezenta volumul „Dragii mei” și la Târgu Mureș, în cadrul Festivalului SIMFEST, după lansarea ediției franceze la o școală militară din țara natală, ulterior la o librărie din Capitală și la Bookfest București. „Pentru că această poveste aparține deopotrivă celor două țări ale noastre. Ea aparține Franței, care și-a trimis aici fiii și fiicele și care a plătit un tribut greu. Numeroasele cimitire militare care se află și astăzi pe pământul României stau mărturie în acest sens.
Dar această poveste aparține, înainte de toate, României, o Românie care, în pofida încercărilor cumplite ale războiului, a știut să-și păstreze statutul, să-și reconstruiască armata și să-și continue drumul în istorie. Cartea prezentată este, așadar, în același timp, un document istoric, o mărturie profund umană și, sperăm, o contribuție vie la memoria acestei istorii frățești franco-române”.
La data de 7 decembrie 2026 se împlinesc 165 de ani de la nașterea legendarului general Henri Mathias Berthelot, la Feurs – Loire, Franța. Numele său este acoperit de glorie la noi în țară, iar ostașii săi căzuți aici nu sunt uitați, edificii funerare au fost ridicate păstrând vie memoria actelor lor de curaj. Locuința sa din Iași este loc de pelerinaj istoric, iar în comuna hunedoreană care îi poartă numele, fosta sa locuință îi urmează cerința și voința la plecarea din țară. În anul 1919, în semn de recunoștință, regele Ferdinand și regina Maria i- au dăruit generalului Henri Mathias Berthelot, devenit totodată Cetățean de Onoare al României, conacul hunedorean și domeniile aferente.

La întoarcerea în Franța, cel numit „generalul cu doua inimi” sau „cel care iubește România mai mult decât Franța”, a donat darul său Statului Român, cu dorința ca întreg așezământul să devină spațiu al Academiei de Științe. Neglijat în perioada totalitaristă, întregul așezământ este acum sediu al Centrului de Dezvoltare Durabilă a Țării Hațegului, aparținând Academiei Române.

În Franța, este demn de apreciat cum siturile eroilor români sunt îngrijite și sacrificiul lor onorat. Avem exemplul Cimitirului închinat eroilor români din Primul Război Mondial, din Soultzmatt, în regiunea alsaciană, precum și alte numeroase edificii, astăzi loc de reculegere pentru cei care se inclină în fața faptelor de arme. În Capitala Franței, Hôtel des Invalides, ansamblul de clădiri și Domul închinate invalizilor și veteranilor de război, cuprinde și muzeul de mare referință istorică. Aici este înmormântat Napoleon Bonaparte. Muzeul onorează, cu explicații audio – video, rolul țării noastre, al Armatei Române, atunci când istoria Europei, frământată de conflagrații mondiale, se afla la grea încercare.

Centenarul Primului Război Mondial a conturat, la nivel mondial, personalitatea marcantă a Reginei Maria, iar în anul 2019 a fost inaugurată, la Paris, Promenada Regina Maria a României, pe malul Senei și într- un loc central al Orașului Luminilor, în apropierea Turnului Eiffel. De asemenea, pașii prezentatorului franco- luxemburghez Stéphane Bern, preocupat de patrimoniu, istorii regale și nobiliare, au ajuns la Alba- Iulia, în Cetatea încoronării regilor întregitori ai României, filmul său documentar, „Maria de România- uimitoarea Regină a Carpaților”, fiind difuzat de televiziunea națională franceză.
Glorie eternă, marilor eroi!
A consemnat Lia Vințeler, Asociația Cultul Eroilor Regina Maria, Filiala Mureș
Citește și

