În ultimii ani ai regimului Ceaușescu, 57 de persoane din județul Mureș au reușit să treacă fraudulos frontiera și să ajungă în Republica Federală Germania. Alte 22 de persoane au fost prinse în timp ce încercau să treacă graniţa. La nivel național, documentele consemnează 2.243 de treceri reușite și 484 de persoane prinse. Datele se referă la perioada 1987 – 1 septembrie 1989 și apar în tabelele Securității din dosarul Cabinetului Iulian Vlad, volumul 48, păstrat în fondul Ministerului Apărării Naționale. CNSAS a făcut publice aceste statistici în seria „Exodul tăcut”.
Cei mai mulți dintre cei care au trecut cu succes frontiera proveneau din județele Timiș – 1.138, Arad – 420, Caraș-Severin – 227 și Sibiu – 186. Mureșul se afla pe locul al cincilea, cu 57 de persoane. În cazul celor prinși în tentativă, conducea tot Timișul, cu 151 de persoane, urmat de Sibiu – 109, Caraș-Severin – 53 și Arad – 36. Cu 22 de persoane prinse, Mureșul ocupa aceeași poziție a cincea. În alte 26 de județe și în București, numărul celor prinși era sub 20.
Dintre cele 57 de persoane din Mureș care au ajuns în Germania după trecerea frauduloasă a frontierei, 53 erau bărbați și patru femei. Cei mai mulți aveau între 19 și 30 de ani – 33 de persoane – sau între 31 și 40 de ani – 20. În grupa 41-50 de ani erau trei persoane, iar una avea între 15 și 18 ani. Dintre cei prinși în tentativă, 19 erau bărbați și trei femei; 13 aveau între 19 și 30 de ani, iar șapte între 31 și 40 de ani.
O altă cale de plecare era refuzul întoarcerii din excursii sau din călătorii de tranzit. Tabelele consemnează 179 de persoane din Mureș care au rămas astfel în străinătate: 97 de femei și 82 de bărbați. Cei mai mulți aveau între 31 și 40 de ani – 65 de persoane – sau peste 50 de ani – 54. La nivel național, CNSAS a identificat 5.536 de asemenea cazuri, cu un vârf de 2.822 în 1988. În 1989, pe fondul restrângerii vizelor turistice, numărul a coborât la 368.
Plecarea se făcea însă și pe cale oficială. În Mureș au fost înregistrate 1.784 de solicitări noi pentru emigrarea definitivă în R.F. Germania, iar 1.447 de cereri au fost aprobate în intervalul analizat. Dintre cei aprobați, 769 erau femei și 678 bărbați. Cea mai numeroasă grupă de vârstă era cea a persoanelor de peste 50 de ani – 439 – urmată de grupa 19-30 de ani, cu 288 de persoane.
Etnicii germani reprezentau majoritatea atât a solicitanților, cât și a celor aprobați: 1.432 dintre cele 1.784 de cereri noi și 1.224 dintre cele 1.447 de aprobări. În cazul trecerilor frauduloase reușite, tabelele indică 51 de persoane de naționalitate germană, patru români și doi maghiari. Printre persoanele din Mureș cu cereri aprobate se numărau și 26 de profesori, respectiv 12 medici, farmaciști sau cadre medicale veterinare. La nivel național, CNSAS arată că au primit aprobarea de emigrare 11.455 de muncitori calificați și 459 de profesori.
La 1 septembrie 1989, 4.179 de cereri din Mureș figurau încă nesoluționate. Acest stoc cuprindea dosarele aflate în așteptare la acea dată, nu doar cererile depuse în ultimii trei ani ai regimului. În întreaga țară erau 88.939 de cereri în curs de soluționare, alături de 47.132 de solicitări noi înregistrate între 1987 și 1989 și 35.486 de plecări aprobate.
Sanda Viţelar
Foto: gstatic.com, www.gandul.ro
Citește și