„Există așa o percepție... deci Transilvania este un teritoriu cu majoritatea populației maghiară! Și când le-am spus: domnule, dar este falsă această teorie! Noi suntem 22 de milioane și jumătate de cetățeni români, dintre care ungurii reprezintă 1.600.000 - 1.700.000, cea mai mare minoritate națională, dar sunt atât. Dacă luăm Transilvania, în toată extensiunea sa istorică, cu Banatul cu tot, sunt vreo 9 milioane de cetățeni, din care ungurii sunt circa 1.200.000. Pentru că numai în București sunt vreo 300.000 de unguri. Bucureștiul este al doilea oraș unguresc din lume, după Budapesta, ca număr de unguri. Deci 1.200.000 față de 9.000.000... asta este majoritate ungurească în Transilvania?!? Sunt două județe. Chiar dacă nu la frontieră, ci în centrul României, când le spui oamenilor niște chestii din astea, descoperă lumea... Zice: «Domnule, nu-mi imaginam așa ceva, pentru noi așa era imaginea, deci Transilvania teritoriu unguresc, pe care românii l-au ocupat, ajutați de... internațională, Trianonul». (Ion Iliescu, președintele României, la Forumul economic de la Crans Montana din 2001).
Ca să înțelegem cum au ajuns reprezentanții maghiarilor să conducă parțial România, chiar de la București, trebuie mai întâi să înțelegem faptul că „mutarea" din Decembrie 1989 a avut ca principal beneficiar - „la vedere" - Washingtonul care, executând minuțios un acord transnațional de răsturnare de la putere a lui Ceaușescu, a acționat fără scrupule prin serviciul secret C.I.A. (unde șeful Diviziei de Apărare pentru estul Europei era... ungur), cu concursul serviciului secret german BND și cu acceptul acțiunii din partea serviciului secret sovietic KGB, pentru ca: „lațul" globalizării să cuprindă cât mai repede „gâtul" țării noastre, poporul român să fie folosit ca „unealtă" în eliminarea lui Ceaușescu și, apoi, să fim sclavi ai unor multinaționale care ne-au transformat în... „fericiți" consumatori dintr-o nefavorabilă piață de desfacere! Beneficiarii planului nu a fost nicidecum Moscova, învinsă (ca și Bucureștiul, normal) în „războiul rece" purtat cu Washingtonul, ci țările Occidentului (S.U.A., Germania), în primul rând, iar Ungaria, în al doilea rând, a primit ca „recompensă" incredibilă de la S.U.A., grație contribuției serviciului secret ungar AVO în acțiunile de gherilă urbană întreprinse pentru răsturnarea lui Ceaușescu, anularea datoriei externe și acordul tacit de a manevra „din umbră" România! Și așa s-a reușit, prin folosirea pionului pastor Tökeș (scos la momentul potrivit din „incubatoarele" romano-catolice și reformate care „clocesc" viitorul Transilvaniei), să acceadă la putere un personaj „veșnic" zâmbăreț, Ion Iliescu, căruia propaganda ocultă i-a întreținut, ca să își ascundă acțiunea criminală și să dezvolte psihoza pro-americană printre români, faptul că este total controlat de Moscova.
În realitate, Ion Iliescu s-a dovedit, în ambele sale mandate prezidențiale, că a fost un simplu obedient, corupt de maghiarul evreu Söröș, care a trădat cu dezinvoltură interesele noastre naționale și, făcând din plin jocul S.U.A. de a se folosi de „calul troian" Ungaria în a crea tensiuni în Europa, a sprijinit cât a putut iredentismul maghiar în problema Transilvaniei, cu o inerție specifică doar cuiva care este „legat la mâini și la picioare"!
Timp de 10 ani, cât a ținut în mâini „frâiele" României, președintele Ion Iliescu a dovedit de nenumărate ori că nu a vegheat la respectarea Constituției (art.80, 2 etc,) și, fără să sancționeze într-un fel situațiile antiromânești în care pur și simplu s-au întrecut limitele bunului simț, a consimțit la „pașii mărunți" făcuți de maghiari pentru dezmembrarea Țării!
Cu toate că este greu de creionat fie și un rezumat, al inflamării societății românești cu „veninul" iredentei maghiare și al Budapestei, președintele Iliescu se face vinovat de multe lucruri, pentru care românii au suferit și suferă, dar aș dori să reamintesc doar pe câteva:
• a deturnat Revoluția din 1989, printr-o lovitură de stat, ascunzând implicarea serviciilor secrete străine (cel maghiar, AVO, cu precădere);
• a tergiversat judecarea proceselor Revoluției, manipulând evenimentele și grațiind pe criminali (inclusiv maghiari);
• a acceptat la conducerea României a unei „uniuni" pe criterii etnice (U.D.M.R. nu este partid), care a conspirat permanent împotriva României, încălcând Constituția prin refuzul lor de accepta că aparțin Statului Român și a respecta legile;
• nu s-a împotrivit ca ambasadorul Ungariei la București, între 1990-1995, să fie R. Ernö (legendat ca șef al rezistenței spionajului Ungariei în România);
• a consimțit ca maghiarul Imre Asztaloș să conducă S.R.I., timp de 10 ani, cel mai important serviciu secret al Țării;
• a tăcut când TVR a refuzat să dea pe postul național casetele cu adevărul despre evenimentele provocate de unguri în 1990 la Târgu-Mureș, unde maghiarul Csereszgyes Pal l-a lovit sălbatic pe țăranul român Mihăilă Cofariu (televiziunea irlandeză a prezentat situația distorsionat, propagând psihoza mondială că... maghiarii sunt de fapt victimele românilor!);
• a fost incapabil să dea o replică președintelui ungar M. Szüros, când acesta declara, în contextul evenimentelor din 1990 de la Târgu-Mureș, că Transilvania este pământ strămoșesc... maghiar;
• nu a luat poziție oficială față de alungarea a zeci de mii de români din Harghita și Covasna (boicotați și persecutați până în zilele noastre);
• a admis ca prim-ministrul A. Năstase, omul său, să modifice legea administrației locale (cu scopul introducerii acesteia în localități cu peste 20% etnici maghiari) și pentru a da ilegal denumirea localităților din timpul ocupației ungare a Transilvaniei;
• a promulgat Legea 85/2003 prin care titularii licențelor de exploatare a bogățiilor naturale (80%) îi expropria pe români;
• a „întors" concluzia unei Comisii (condusă de academicianul Ghe. Buzatu) prin care se afirma că în România nu a fost Holocaust;
• a admis, în premieră europeană, ca iredenta maghiară să se organizeze într-o „tabără" (Universitatea de Vară de la Tușnad) la care, de fapt, s-a arborat drapelul Ungariei și s-a cântat Imnul Ungariei etc.!
(Va urma)
