Studiile arată că 4-12% din populaţia adultă are stabilit, oficial, un diagnostic de tulburare de personalitate * Dacă se iau în considerare şi gradele mai uşoare, rata este mult mai mare * Potrivit cifrelor actuale, 20% dintre români suferă de tulburări psihice * Cele mai multe cazuri apar la persoane cu vârsta de peste 18 ani * Aproape 800.000 de români au un comportament bipolar (schimbări extreme de dispoziţie - depresie/euforie) * Numărul celor cu tulburări de personalitate este în creştere *
Tulburarea de personalitate este un tip de tulburare mentală caracterizată printr-un mod de gândire şi comportamente rigide, nesănătoase.
În unele cazuri, este posibil să nu ne dăm seama că suferim de o tulburare de personalitate, iar modul nostru de a gândi şi de a ne comporta ni se pare natural. Mai mult, îi învinuim pe ceilalţi pentru provocările cu care ne confruntăm.
Tulburările de personalitate se instalează, de obicei, în adolescenţă sau în primii ani ai vârstei mature. Există multe tipuri de astfel de tulburări. Unele devin mai puţin evidente în anii maturităţii depline. Netratate, tulburările de personalitate se pot agrava şi pot afecta atât viaţa persoanei suferinde, cât şi pe a celor din jur.
Personalitatea reprezintă combinaţia de gânduri, emoţii şi comportamente care ne fac unici, diferenţiindu-ne de semenii noştri. Este modul în care vedem, înţelegem şi percepem lumea exterioară şi pe noi înşine. Se formează în copilărie şi este modelată prin interacţiunea genelor (anumite trăsături ne sunt transmise de părinţi), la care se adaugă factorii de mediu (condiţiile în care am crescut, relaţiile cu membrii familiei, experienţele prin care am trecut etc.).
Specialiştii consideră că tulburările de personalitate sunt rezultatul combinaţiei acestor influenţe genetice şi de mediu. Genele moştenite ne pot face vulnerabili la dezvoltarea unei tulburări de personalitate, iar o anumită situaţie de viaţă poate constitui factorul declanşator al unei astfel de tulburări.
Deşi cauza exactă a tulburărilor de personalitate nu este cunoscută, anumiţi factori par să crească riscul de a dezvolta sau declanşa tulburări de personalitate: antecedente în familie; o copilărie marcată de o viaţă de familie abuzivă, instabilă sau haotică; modificări ale chimiei şi structurii creierului.
Simptome
Tipurile de tulburări de personalitate sunt clasificate în trei grupuri, pe baza unor caracteristici şi simptome similare. Multe persoane cu o singură tulburare de personalitate prezintă semne şi simptome specifice pentru cel puţin încă o astfel de tulburare. Nu e nevoie să fie prezente toate semnele şi simptomele caracteristice unei tulburări pentru a fi diagnosticat cu respectiva afecţiune.
Grupul A
Se caracterizează prin gândire şi comportamente ciudate, excentrice. Acestea includ: tulburarea de personalitate paranoidă, tulburarea de personalitate schizoidă şi tulburarea de personalitate schizotipală.
Tulburarea de personalitate paranoidă - neîncredere şi suspiciune generală faţă de ceilalţi şi faţă de motivele lor; convingerea nejustificată că alţii încearcă să vă rănească sau să vă înşele; suspiciunea nejustificată privind loialitatea sau încrederea celorlalţi; ezitare în a vă confesa celorlalţi din teama exagerată că aceia vor folosi informaţiile împotriva dvs.; perceperea unor remarci nevinovate sau a unor situaţii inofensive ca atacuri sau insulte personale; tendinţa de a purta ranchiună, duşmănie; bănuiala nejustificată şi permanentă că partenerul de viaţă este infidel.
Tulburarea de personalitate schizoidă - lipsa de interes pentru relaţii sociale sau personale, preferinţa de a fi singur; exprimare emoţională limitată; incapacitatea de a găsi plăcere ori satisfacţie în majoritatea activităţilor desfăşurate; indiferenţă şi răceală faţă de ceilalţi.
Tulburarea de personalitate schizotipală - îmbrăcăminte stranie, gândire, convingeri, vorbire sau comportamente excentrice; experienţe perceptuale ciudate, cum ar fi auzul unei voci care îţi şopteşte numele; emoţii slabe sau răspunsuri emoţionale nepotrivite; anxietate socială, absenţa sau disconfortul faţă de relaţii apropiate; reacţii indiferente, neadecvate sau bănuitoare faţă de ceilalţi; „gândire magică" - convingerea că, prin puterea gândului, pot influenţa evoluţia oamenilor şi a evenimentelor, convingerea că anumite întâmplări sau evenimente sunt purtătoare ale unor mesaje ascunse, ce le sunt destinate doar lor.
Grupul B
Tulburările de personalitate din grupul B se caracterizează prin gândire sau un comportament dramatic, exagerat de emoţional sau imprevizibil. Acestea includ: tulburarea de personalitate antisocială, tulburarea de personalitate borderline, tulburare de personalitate histrionică şi tulburare de personalitate narcisistă.
Tulburarea de personalitate antisocială - lipsă de interes faţă de nevoile sau sentimentele celor din jur; minciună, furt, folosirea de nume false, comportament impulsiv, adesea violent; iresponsabilitate, încălcarea repetată a drepturilor celorlalţi, lipsa de remuşcare pentru propriul comportament; probleme recurente cu legea; agresivitate; lipsa de interes pentru siguranţa propriei persoane şi a celorlalţi.
Tulburarea de personalitate borderline - comportament impulsiv şi riscant, cum ar fi sexul neprotejat, jocurile de noroc, mâncatul excesiv sau consumul de alcool; imagine de sine instabilă sau fragilă; relaţii instabile şi problematice; stări de spirit extreme, adesea ca reacţie la stres; comportament suicidal, autovătămare sau ameninţări în acest sens; teama intensă de a fi lăsat singur sau abandonat; manifestări frecvente şi intense de furie; episoade de paranoia declanşate de stres şi de conflicte interpersonale.
Tulburarea de personalitate histrionică - dorinţa constantă de a fi în centrul atenţiei; excesiv de emoţional, dramatic sau provocator sexual pentru a atrage atenţia; exprimare teatrală, dramatică, opinii puternice dar nesusţinute prin fapte; uşor influenţabil; trecerea bruscă de la o stare emoţională la alta; preocupare excesivă pentru aspectul fizic; convingerea că relaţiile cu ceilalţi sunt mai apropiate decât sunt în realitate.
Tulburarea de personalitate narcisistă - convingerea că este o persoană specială şi mai importantă decât ceilalţi; fantezii despre putere, succes şi atractivitate; nerespectarea nevoilor şi sentimentelor altora; exagerarea realizărilor sau talentelor personale; nevoia constantă de laude şi admiraţie; aroganţă; invidia faţă de alţii sau convingerea că alţii îl invidiază.
Grupul C
Tulburările de personalitate din acest grup sunt caracterizate printr-un mod de gândire anxios şi un comportament temător, ezitant. Ele includ: tulburarea de personalitate evitantă, tulburare de personalitate dependentă şi tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă.
Tulburare de personalitate evitantă - foarte sensibil la critică sau dezaprobare; se simte inferior sau neatractiv; evită activităţile care implică relaţii interpersonale; inhibat social, timid şi izolat, evitând noi activităţi sau întâlniri cu persoane străine; timiditate extremă în situaţii sociale şi relaţii personale; teama de dezaprobare, de a se simţi jenat sau ridicol.
Tulburarea de personalitate dependentă - dependenţa excesivă de ceilalţi; nevoia de a fi îngrijit; comportament supus sau solicitant faţă de ceilalţi; teama că va trebui să-şi poate de grijă dacă este lăsat singur; lipsa de încredere în sine, nevoia de a fi mereu sfătuit chiar şi pentru cele mai neînsemnate decizii; dificultatea de a se angaja în proiecte pe cont propriu, din cauza lipsei de încredere în sine; dificultatea de a exprima un punct de vedere propriu de teamă că va fi dezaprobat de ceilalţi; nevoia urgentă de a căuta, imediat, un nou partener (parteneră) atunci când o relaţie s-a încheiat.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă - preocuparea faţă de ordine, reguli şi detalii; perfecţionism dus la extrem, cauzând disfuncţii şi suferinţă pentru că nu poate atinge perfecţiunea; dorinţa de a controla oameni, sarcini şi situaţii şi incapacitatea de a delega sarcini; neglijarea prietenilor şi a activităţilor plăcute din cauza angajamentelor excesive, autoasumate; incapacitatea de a se debarasa de obiecte vechi, uzate sau fără valoare; rigid şi încăpăţânat; inflexibil cu privire la moralitate, etică sau valori; zgârcenie.
Netratate în mod corespunzător, tulburările de personalitate ne pot influenţa în mod semnificativ viaţa, ducând la izolare socială, abuz de alcool sau de droguri, sinucidere.
Personalităţi cu tulburări psihice care au schimbat istoria omenirii:
Abraham Lincoln, cel de al 16-lea preşedinte al Americii, suferea de depresie; inventatorul Nikola Tesla a suferit de tulburare obsesiv-compulsivă - ura bijuteriile şi obiectele rotunde şi nu suporta să-şi atingă părul; pictorul Vincent van Gogh (s-a sinucis la 37 de ani) - depresie, tulburare bipolară, schizofrenie (moştenită, probabil, din familie); compozitorul Wolfgang Amadeus Mozart - preocupări vulgare, scabroase - corespondenţa sa este plină de referinţe la fecale, fese etc.; omul de ştiinţă Charles Darwin suferea de agorafobie (frica de spaţii deschise) şi de atacuri de panică; Napoleon Bonaparte suferea de narcisism; compozitorul Ludwig van Beethoven - tulburare bipolară, depresie şi comportament suicidal; premierul britanic Winston Churchill - tulburare bipolară, denumea crizele sale de depresie „câinele negru"; omul de ştiinţă Isaac Newton - tulburare bipolară, halucinaţii, episoade de furie, a ameninţat că va da foc casei părinţilor cu ei în incintă. (mayoclinic.org/personality disorders, omofon.com)
