GUNOAIELE NOASTRE, CELE DE TOATE ZILELE


Categorie: Editorial
|
23-01-2021
Nr: 15 (7.972)
|
Autor: VIOREL CONȚIU
|

În acest articol nu voi face referire la gunoaiele umane, a celor care, prin comportament și ieșiri necontrolate, dovedesc că sunt rebuturi sociale. Chiar și această categorie a oamenilor dispun de un avantaj remarcabil: întineresc cu 7 ani, deoarece își pierd, din acel moment, “cei șapte ani de acasă”. Mă voi referi la gunoaie în sens propriu, iar ideea mi-a venit după ce am ascultat, recent, la un post de radio, o emisiune pe această temă, în care, ascultătorii au fost invitați să-și dea părerea despre felul în care sunt gestionate deșeurile urbane, după denumirea lor, chiar dacă problema privește și mediul rural. În acea emisiune au fost multe intervenții telefonice, venite din toată țara, în care tot omul își spunea păsul. Concluzia, după cele trei ore de emisie, a fost că problema gestionării deșeurilor este doar în fază de simulare, fapt ce-l putem constata fiecare dintre noi, zi de zi. Dintre toate acele relatări telefonice mi-a atras atenția cea a unei doamne care, spunea ea, locuiește într-un sat, pe unde trece un pârâiaș. De când era fetiță și până în zilele noastre, întreg satul s-a obișnuit să-și arunce gunoiul menajer în albia pârâiașului. Asta m-a dus imediat cu gândul la municipiul reședință de județ, Târgu-Mureș, care, cu câțiva ani în urmă, și-a depus și candidatura pentru “Capitală europeană de cultură”, cu toate că pârâul Pocloș era, la acea vreme, groapa de gunoi a orașului. Desigur, nu toți târgumureșenii își aruncă gunoaiele în albia pârâului, dar obiceiul se păstrează la o categorie de oameni. În Târgu-Mureș, serviciul de salubritate a fost preluat de firma Sylevy Salubriserv, din Ceuașu de Câmpie, care a solicitat majorarea tarifelor de salubritate către populație și firme, instituții etc. Dar colectarea deșeurilor urbane a rămas la “grămadă”, deoarece, într-o societate care se respectă, colectarea gunoaielor se face selectiv. Legat de acest aspect, cu mai mulți ani în urmă, într-o discuție, îmi relata o doamnă o întâmplare pe care a trăit-o, fiind în vizită la fiica ei, timp de câteva luni, stabilită cu familia într-o țară din Occident. Ea se ocupa de gospodărie, în principal. Fiind obișnuită de acasă, întreg gunoiul menajer l-a pus într-un singur sac de gunoi. A văzut-o nepoata sa, care era de vârsta grădiniței, și a certat-o, fiindcă, așa le-a spus educatoarea, că fiecare familie trebuie să aibă acasă patru sau cinci coșuri de gunoi, pentru: gunoi menajer, hârtie și carton, material plastic, sticlă și metal. Femeia s-a simțit rușinată, dar s-a obișnuit să selecteze gunoiul conform regulilor impuse acolo. Ar fi interesant de știut câți din județul Mureș selectează gunoiul înainte de a-l debarasa? Câți dintre mureșeni au în casă patru coșuri de gunoi? Cred că nimeni, deoarece serviciul de salubritate încă doar bâjbâie în această problemă. Chiar dacă ai selectat gunoiul acasă, în foarte puține locuri ai containere separate pentru cele patru sau cinci categorii de gunoaie, așa că, totul merge la grămadă. Chiar dacă se va reuși să se facă acest pas, măcar în câteva localități din județ, dacă e să luăm doar categoria gunoiului menajer, acesta se colectează în saci de material plastic. În acel recipient, destinat colectării deșeurilor menajere, care conțin resturi alimentare, va fi și foarte mult material plastic. Adică, nu facem prea mare brânză cu asta. Dar chiar dacă problema colectării selective a deșeurilor casnice și stradale a rămas repetentă, vestea bună este că firmele private și de stat reciclează aceste deșeuri. Dacă este să studiem din istoricul problematicii deșeurilor, aflăm că deșeurile casnice sunt încă de pe vremea primelor formațiuni de organizații umane, de la ginți, la triburi și în continuare. Unde este o colectivitate umană, rezultă deșeuri. Mai scăpate de acest pocinog au fost popoarele migratoare, care, după ce și-au lăsat gunoaiele în locurile de popas, și-au luat lumea-n cap, să caute alte locuri mai prielnice, mai curate, pe care să le lase apoi în urmă, pline de gunoaie. Revenind în contemporaneitate, curiozitatea m-a îndemnat să aflu câte ceva despre reglementările noastre în această privință, majoritatea impuse de Uniunea Europeană. Legat de acest aspect, am dat peste “Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 al Guvernului României”, actualizat din 5 noiembrie 2017. Are 415 file. Cine are răbdarea și curiozitatea să-l studieze, este liber s-o facă. Important este că el există, și am toată admirația pentru efortul depus pentru a-l întocmi, mai puțin pentru eficiență. Dacă e să aprofundăm problema, Wikipedia ne dă, printre multe altele, și o clasificare a deșeurilor. Iată-le: “După proveniență, pot fi deosebite următoarele tipuri de deșeuri:

A. Deșeuri municipale și asimilabile, care sunt deșeuri generate în mediul urban și rural. Ele sunt grupate în:

* A1 - Deșeuri menajere, provenite din activitatea casnică, magazine, hoteluri, restaurante, instituții publice.

* A2 - Deșeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hârtii, mase plastice, frunze, praf).

* A3 - Deșeuri din construcții și demolări, provenite din activitatea de construcții și modernizarea și întreținerea străzilor.

* A4 - Nămol orășenesc, rezultat din stațiile de tratare a apelor uzate și menajere.

B. Deșeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare și cabinete medicale.

C. Deșeuri de producție, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.

* C1 Deșeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifică în:

- Clasa 1 Deșeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest.

- Clasa 2 Deșeuri industriale nepericuloase și netoxice.

- Clasa 3 Deșeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcții.

- Clasa 4 Deșeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.

- Clasa 5 Deșeuri industriale produse în cantități foarte mari, de exemplu cenușile produse de termocentralele care funcționează pe cărbune.

* C2 Deșeuri agro-zootehnice, provenite din agricultură și, în special, din zootehnie.

* C3 Deșeuri speciale, categorie în care intră explozibilii și substanțele radioactive”.

Oricât pe puțin sau aprofundat ar înțelege fiecare problematica, să rememorăm un scenariu de care avem parte, fiecare, zilnic, aflându-ne pe stradă. Merge cineva pe trotuar și ronțăie ceva, ori bea dintr-un flacon cu apă. Termină, apoi aruncă ambalajul la întâmplare, chiar dacă coșul de gunoi stradal se află la câțiva metri de el. Din punctul său de vedere, crede că are autoritate, că are forță și nu-i pasă de nimic și de nimeni din jurul său. Dar dovedește o lipsă de educație civică, fiindcă, prin gestul său, demonstrează că-i desconsideră pe semenii săi.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval