UNIVERS CULTURAL

Eveniment

Zilele Culturale "Nicolae Steinhardt�la Rohia si Rohita

La Rohia, s-a desfasurat cea de-a XVI-a editie a
Zilelor Culturale "N. Steinhardt�. Aici a avut loc o
interesanta intalnire de suflet a tuturor celor care
apreciaza ideile lui Steinhardt si care il considera un
roman adevarat plin de sfintenie. Dupa slujba de
pomenire de la Biserica ortodoxa a manastirii, s-a
savarsit si Parastasul de pomenire pentru Parintele
Nicolae, in cimitirul Manastirii Rohia, care are o noua
infatisare astazi, gratie eforturilor si implicarii
arhimandritului Macarie, staretul manastirii. Acesta
a indrumat lucrarile pentru consolidarea cimitirului
in care isi doarme somnul de 25 de ani cel care a
crezut, mai presus de orice, in ortodoxie. S-au aprins
lumanari, s-au rostit rugaciuni pline de piosenie.
Apoi, la Manastirea Rohita a avut loc o Masa
rotunda cu tema: "N. Steinhardt � intre ispita lecturii
si ispita confesiunii�, interventiile fiind moderate de
Florian Roatis. Au sustinut adevarate pledoarii pentru
Parintele Nicolae "veteranii impatimiti�, precum
Arhim. Macarie Motogna, conf. dr. George Ardeleanu,
dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene
�Petre Dulfu� din Baia Mare, scriitorul Nicolae Baciut,
dar si cei din "aripa tanara�: doctoranzii Luigi
Bambulea, Adrian Muresan, Calin Cira si dr. Teodora
Rosca. Dezbaterile care au urmat au avut in centrul
lor ideea de "ispita�, George Ardeleanu considerand
ca se poate vorbi la Steinhardt de o adevarata "bulimie
a lecturii�, care a contribuit la formarea acestuia.
Tot in context aniversar, la Rohita, in perioada
15 � 29 iulie, a avut loc Tabara de pictura "Monahul
Nicolae Delarohia�, la care au participat pictori
iconari din Transilvania.
La Catedrala Episcopala "Sfanta Treime� din Baia
Mare, s-a desfasurat vernisajul expozitiei de icoane
si cruci realizate in cadrul Taberei de pictura, precum
si o expozitie de arta fotografica, cu tema "Sfanta
Cruce�. Cei prezenti au avut posibilitatea sa admire
nu numai lucrarile artistilor plastici, ci si pe cele ale
copiilor acestora. Lucrarile au fost expuse pe peretii
interiori de la subsolul catedralei, iar fotografiile
realizate cu imagini ce cuprindeau cruci din diferite
zone ale tarii, dar si de pe diferite obiecte, au fost
asezate pe mese. Cele mai interesante lucrari au fost
cele care au reprezentat cruci.
Apoi, in sala bizantina a Catedralei, a fost lansata
cartea "Drumul catre Isihie. Ispita lecturii�, ultimul
volum aparut in cadrul integralei "N. Steinhardt�, volum
ingrijit de Irina Ciubotaru si cu un studiu introductiv al
Taniei Radu. Despre acest ultim volum a vorbit directorul
editurii Polirom, Adrian Serban. Apoi, exprimandu-si
aprecierile pentru ravna cu care lucreaza editura
Polirom, an de an, pentru editarea operei lui N. Steinhardt,
Nicolae Baciut a apreciat conditiile grafice impecabile,
tinuta volumelor aparute la editura Polirom, iar pr. Ioan
Pintea, directorul Bibliotecii Judetene Bistrita-Nasaud,
a considerat ca a venit vremea sa se retraga si sa lase
locul tinerilor entuziasti care sunt pasionati de opera lui
Nicolae Steinhardt si care si-au manifestat interesul fata
de studierea creatiilor acestuia. A constatat, de asemenea,
ca, in general, dupa Centenarul Steinhardt, a cam slabit
interesul pentru parintele de la Rohia fara o explicatie justa.
Toata manifestarea a fost condusa cu multa maiestrie
de Arhimandritul Macarie Motogna, secretarul Fundatiei
N. Steinhardt, care, in fiecare an, se invredniceste sa
stranga in jurul mesei oameni de valoare, oameni cu
drag de carte si invatatura, oameni de toate varstele,
oameni care cinstesc memoria Parintelui Nicolae
Delarohia, a celui care marturisea: "Am inceput sa
gandesc altfel de cand am venit la Rohia. Am inceput
sa privesc lumea cu alti ochi. S-a petrecut in mine
ceva ce mi-a completat harul si bucuria pe care am
trait-o dupa ce am primit botezul in puscarie si am
devenit crestin�.
Prof. CODRUTA BACIUT

Nicolae Baciut,
in Integrala
N. Steinhardt

La Manastirea Rohia s-a intrunit Colectivul
redactional al Integralei N. Steinhardt: arhim.
Macarie Motogna,
pr. prof. dr. Stefan
Iloaie, conf. dr. Florian
Roatis si conf. dr.
George Ardeleanu,
cu directorul editorial
al Editurii Polirom,
Adrian Serban, si au
stabilit care vor fi
urmatoarele cinci
volume din cadrul Integralei
N. Steinhardt.
In final, Integrala
va cuprinde 21 de
volume.
S-a decis ca volumul
al XVII-ale al Integralei N. Steinhardt sa includa
volumele de interviuri "N. Steinhardt. Intre lumi.
Convorbiri cu N. Baciut�, aparut pana acum, la
editurile Tipomur, Dacia si Nico in sase editii, si
volumul de interviuri realizat de Zaharia
Sangeorzan cu Monahul de la Rohia. (N.B.)

Ferestre

Limba Romana

Tot ce mi-a intrat vreodata mai frumos in ureche,

Tot ce mi-a iesit vreodata mai bun pe gura,

Floare la butoniera simturilor mele,

Agava ce sinelui i-a daruit armatura.

Ziditoare de biserica din cuvinte,

Cu vocale si consoane, pe post de sfinti,

Binecuvantate de Dumnezeu in lexic,

Polisemantice si expresive si cuminti.

In care spusele au unghiuri tesite,

Si de aceea nu zgarie sau irita timpane,

Unde propozitiile curg melodioase,

Cu intelesuri de-asezat in rame.

Unde sub patrafirul eu-lui sine qua non,

Se spovedesc, cu sfiala, toate gandurile,

Unde sub pavaza de dulceata se-aduna,

Randuri, randuri, randurile.

Unde se rade pana la urechi,

Unde cu lacrima se plange pan� la drob de sare,

Unde in cabina de proba se poate incerca si tacerea,

Cu cateva numere mai mare.

Si-am incalecat pe-o sa metafizica,

Si v-am spus iubirea asta veche,

A tot ce mi-a iesit vreodata mai bun pe gura,

A tot ce mi-a intrat vreodata mai frumos in ureche.

RAZVAN DUCAN

CALENDARUL POPULAR

In societatea noastra au avut loc
schimbari politice, economice si sociale
cu urmari asupra vietii spirituale, a
mentalitatii si a conceptiei despre lume
si viata a taranului de la Ibanesti.
La sat au aparut multe elemente ale
civilizatiei si tendinta puternica de a se
apropia de viata de la oras.
Taranul a acumulat cunostinte, s-a
ridicat la nivelul cultural al acestuia,
munca a devenit mai productiva. In
comparatie cu oraseanul, taranul este totusi
mai conservator. Este credincios, respecta
calendarul bisericesc, frecventeaza
biserica si are un adevarat cult al mortilor.
In ciuda atator schimbari, in constiinta
taranului dainuie gandirea magica, care este "o permanenta a structurii
umane� cum afirma Lucian Blaga.1 Gandirea magica se manifesta polivalent
in constiinta umana si-l ajuta pe om sa-si explice misterele existentei.
Convins ca in lume exista forte ale binelui si ale raului, taranul se
implica in confruntarea dintre ele. Omul mai ales actioneaza asupra
fortelor supranaturale pentru a le capta si a le utiliza in favoarea lui.
Pornind de la aceste realitati, observam ca ibasteanul respecta si
desfasoara o serie de obiceiuri si practici rituale, unele arhaice, pagane,
precrestine, peste care s-au suprapus credintele religioase. Aceste
obiceiuri sunt legate de diferite date de peste an si se constituie intr-un
adevarat calendar popular, numit si calendar babesc. Calendarul popular
se desfasoara in paralel cu calendarul bisericesc.
Calendarul popular respecta obiceiurile populare care sunt manifestari
complexe, in cadrul carora intalnim practici rituale-magice, practici
divinatorii, medicina populara, credinte si superstitii, interdictii,
meteorologie populara, vraji, poezie, legende.
Aceste obiceiuri sunt documente etnografice importante care
ilustreaza gandirea, conceptiile despre lume si viata si bogatia spirituala
ale taranului. Specialistii au studiat si studiaza aceste obiceiuri cu grija
de a conserva si tezauriza repertoriul acestor adevarate comori. Nu
este de neglijat si este actual inca indemnul lui Tudor Pamfile, care
spune ca obiceiurile populare "trebuie cercetate, intelese. Sa nu le
jignim, sa nu le brutalizam. Unele se pot explica sprijinindu-se pe adevar
si experienta populara, ca medicina populara si leacurile babesti�.2
Pe Valea Gurghiului, deci si la Ibanesti, aceste obiceiuri au fost studiate
de colectivul de cercetatori de la Arhiva de Folclor din Cluj, in perioada
anilor 1965-1969. Studiul semnat de Ion Cuceu si Ion Talos "Obiceiuri
agrare si pastorale� prezinta multe din obiceiurile de peste an din
aceasta zona.3
La Ibanesti, scopul acestor obiceiuri este de a asigura prosperitatea,
belsugul si norocul in gospodarie, dar si sanatatea taranului si a familiei.
In zona exista povestiri superstitioase, legende, credinte in strigoi si
strigoaice, care alimenteaza perpetuarea acestor obiceiuri. Se crede
ca la 7 ani, strigoii-strigoaicele se metamorfozeaza in diferite animale:
broasca, pisica, sarpe, soparla, apoi iar se fac oameni. Din acest motiv,
satenii se poarta cu grija cu broasca. Nu o omoara, iar daca vine la casa
omului, ii pune pe spate un ban si-i zice: Te-am platit, sa te duci de unde
ai venit. Acelasi tratament si fata de pisica, pentru ca impiedeca diferite
activitati sau simpla deplasare a unei persoane. Aceste intamplari au
loc noaptea. Pentru a scapa de pisica, se scuipa in san, se face cruce
sau i se pune un banut pe spate si dispare.
Numerosi informatori relateaza intamplari concrete, dand nume de
persoane care practica activitati periculoase pentru viata satului, dar
cu rugamintea de a nu le nominaliza, din motive bine stiute.
Este adevarat ca obiceiurile populare se afla intr-un proces de
degradare, unele secvente au disparut, altele se practica mai rar sau
au trecut in repertoriul pasiv al taranilor. Este tot atat de adevarat ca
exista si nostalgia trecutului. De aceea, multe din obiceiuri le gasim pe
scenele caminului cultural, ori cu ocazia festivalurilor judetene cu
aceasta tematica. Pot aminti sezatoarea, turca, strigatul peste sat, la
care se poate observa si aparitia noului.
Majoritatea informatorilor sunt persoane in varsta, dar nici tineretul
nu este strain de aceste practici. Obiceiurile din preajma marilor sarbatori
se practica cu succes, iar riturile de aparare a manei se respecta in
fiecare gospodarie.
Au trecut patru decenii de la ultima studiere a obiceiurilor populare
din zona si constatam cu surprindere ca acestea sunt inca vii. O bucurie
imensa ne inunda sufletul vazand ca taranul respecta si pastreaza
obiceiurile si traditiile, elemente importante ale identitatii noastre
nationale. Avem convingerea ca lucrarea noastra aduce amanunte
semnificative care ilustreaza, inca o data, daca mai este nevoie, bogatia
spirituala a omului din popor.

ELENA MERA

1. LUCIAN BLAGA, Gandirea magica si religioasa, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1996, pp.106-107, 170.

2. TUDOR PAMFILE, Sarbatorile la romani. Studiu etnografic, Editori
si introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, Bucuresti, 2006,
pp.403-409.

3. VALEA GURGHIULUI. Monografie etnologica, Coordonator

I. Muslea, D. Pop, I. Talos; Editia a II-a ingrijita de Ion Cuceu; Editura
Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2008, pp.39-58.

Lasă un comentariu