Luna august este cunoscuta in
popor sub numele de Gustar,
Gustea, Secerar sau Masalar.
Orice bun crestin incepe aceasta
luna cu doua saptamani de post,
Postul Adormirii Maicii Domnului
fiind socotit tot atat de mare ca
Postul dinaintea Pastelui, din
care se spune ca este rupt.
Prima zi a lui Gustar mai este
cunoscuta si sub denumirea de
Macaveiul Ursului sau Impuiatul
Ursilor, fiind ziua respectata de
gospodari in dorinta de a nu le fi
atacate gospodariile si animalele
de ursi. In aceasta zi se spune ca
"se invarte frunza in tei� deci nu
mai e slobod la cules de tei si,
totodata, se spune ca aceasta zi
ar fi "Pastele viteilor�, pentru ca
in aceasta zi nu e voie sa se mulga
vacile, doar viteii pot sa suga.
A sasea zi din Gustar poarta
numele de Probejenia, fiind ultima
zi in care se mai pot aduna plante
de leac. In traditia populara
romaneasca, pe 6 august incep
sa se arate primele semne ale
toamnei: berzele pornesc pe
drumul lor spre tarile calde, serpii,
soparlele si insectele intra in
pamant, buruienile si florile dau
inapoi, incepand a se vesteji,
poamele se dezleaga la biserica,
dupa sfintire capatand numele de
"oliva de struguri�. De Pobrejenie,
fetele nu isi spala parul (ca sa nu
li se duca la fel ca iarba ce se
ingalbeneste de-acum), copiii
trebuie sa fie ascultatori si
cuminti (pentru a nu fi certati tot
restul anului), iar babele fac
descantece rele, de despartire,
ajutate de plecarea berzelor de
pe aceste taramuri.
Nu se munceste (ca sa nu te
usuci ca ierburile), nu se pleaca
in calatorii (pentru a nu risca
sa nu mai gasesti drumul de
intoarcere acasa), si se respecta
aceasta zi ca sa nu te arzi, sa nu
fii lovit de trasnet, sa tii plosnitele
departe. Pe 6 august se culegeau
de pe camp plantele de leac, iar
fetele se dezbracau in pielea
goala in padure pentru a aduna
alune bune la vindecarea frigurilor.
La 14 august este "Ziua Cercurilor
Sfintei Marii�, fiind sarbatorita
o zi inainte si o zi dupa 14
august. Superstitiile spun ca
femeile insarcinate trebuie sa tina
aceasta zi pentru a naste usor,
iar cele care nu o vor respecta,
vor suferi mult la nastere. De
obicei, in aceasta noapte a lui
Gustar, doi paznici mergeau in
cimitir, luau tarana, pe care o
duceau apoi la o vrajitoare pentru
a indeplini ritualuri magice de
"legatul viilor�. In ziua de 15
august se serbeaza Adormirea
Maicii Domnului, sarbatoare
numita popular Santa-Maria
Mare. In aceasta zi se sarbatore
ste atat moartea, cat si invierea
si inaltarea la cer a Maicii
Domnului, mijlocitoare a rugaciunilor
oamenilor catre Iisus.
Trecerea de la vara la toamna
pastreaza in calendarul popular
romanesc amintirea unui stravechi
inceput de an, marcat de
moartea si renasterea Zeitei
Muma, peste care Biserica a
suprapus moartea (Santa-Maria
Mare) si nasterea (Santa-Maria
Mica) Fecioarei Maria. Perioada
dintre cele doua Santamarii
este considerata perfecta pentru
semanaturile de toamna. De
Santa-Maria Mare se incheie
varatul oilor la munte, barbatii isi
schimba palaria cu caciula, se
interzice scaldatul in apa raurilor
si dormitul pe prispa.
La data de 29 august este
sarbatorita "Taierea capului
Sfantului Ioan Botezatorul�, zi in
care, pentru mentinerea sanatatii,
este bine sa nu se consume fructe
rotunde - mere, pere, prune,
capatani de usturoi, care au forma
rotunda, asemanatoare capului,
nici pepeni sau nuci, pentru ca
miezul lor seamana cu o cruce. De
asemenea, din ajunul sarbatorii
nu se mananca preparate cu
varza, deoarece Sfantului Ioan i
s-a taiat de sapte ori capul pe
varza si iar a inviat. Dintr-un
sentiment de piosenie, nu se
mananca rosii, nici fructe de
culoare rosie si nu se bea vin rosu,
alimente care amintesc de sangele
varsat in timpul decapitarii
Sf. Ioan. In aceasta zi, se sfintesc
la biserica mere, pere, struguri si
castraveti si se impart oamenilor
saraci, in amintirea rudelor decedate.
Pentru sporul familiei
si pentru alungarea bolilor, in
familiile in care au murit rude in
conditii suspecte sau de moarte
naprasnica, in aceasta zi se
respecta momentele de reculegere
si se impart pachete cu
struguri si paine. In acelasi timp,
in aceasta zi, in gospodarii nu se
foloseste cutitul nici la taiatul
painii. Produsele alimentare si
painea se rup cu mana. La orase
si la sate, pentru mentinerea
sanatatii se pastreaza o datina
straveche: postitorii consuma in
aceasta zi doar turta preparata din
grau sau din malai.
Nu putem si nu trebuie sa
renuntam la o traditie atat de
bogata in ritualuri care ne
incanta, pentru ca, asa cum a
spus Liviu Rebreanu, "traditia
adevarata e singura merinde a
sufletului�.
