Univers cultural

22 iulie 2014

Autor: NICOLAE BACIUT

Nr: 139

ZILELE "MIRON CRISTEAï¿½, la TOPLITA

Ca in fiecare an, si in acesta,
sfarsitul saptamanii a insemnat
evocarea personalitatii primului
Patriarh al Romaniei, Miron Cristea,
in cadrul Zilelor "Miron Cristeaï¿½
culturale toplitene. Deschiderea
festiva a avut loc in spatiul
impozant al Casei de Cultura.
Aflata la cea de-a XVII-a editie,
manifestarea, organizata de
Consiliul Local Toplita, Primaria
Municipiului Toplita, Centrul
Cultural Toplita si Fundatia
Culturala "Miron Cristeaï¿½, a
debutat cu discursul primarului, dl
ing. Stelu Platon, care a tinut sa
precizeze ca in aceste vremuri,
atat de grele, s-a scris mult si se
mai scrie despre romanii din
aceasta parte a Transilvaniei. De
asemenea, a amintit tuturor celor
prezenti ca IPS Ioan, Arhiepiscopul
Covasnei si Harghitei a facut
enorm de multe lucruri pentru
topliteni, iar prof. Ilie Sandru s-a
ocupat indeaproape de aparitia
celui de-al optulea volum
"Sangidavaï¿½.
A urmat discursul IPS Ioan, in
care acesta a sustinut ca profesorului
Ilie Sandru i-a mai adaugat
o distinctie, aceea de "clopotarï¿½
al Toplitei, datorita faptului ca in
ultimii 17 ani acesta "A tras bine
clopotele pana spre Botosani si
chiar spre Bucuresti. Cand veti
auzi clopotele sunand, sa va
amintiti de Sandru, cel care a tras
clopotele in aceasta parte de tara.ï¿½
Au urmat comunicarile in
plen: Maria Ciobanu-Bacanu cu
lucrarea "Patriarhul Miron Cristea,
sinteza a educatiei, culturii si
spiritului romanesc, apoi prof.
univ. dr. av. Ioan Sabau Pop, cu
unele precizari despre retrocedarea
averilor manastiresti. A
urmat parastasul de la bustul
patriarhului Miron Cristea din parc,
iar dupa aceea au avut loc lansari
de carti, mai intai de specialitate si
apoi din alte domenii. Totul a continuat
cu vernisarea expozitiei de
pictura "Peisaje canadieneï¿½, de
Teodor Donciu, si a compozitiei
plastice din ceramica "Avatarï¿½, a
celor doi artisti plastici, Maria si
Aurelian Antal. Sesiunea de
comunicari stiintifice a continuat pe
cele trei sectiuni: "Miron Cristea Patriarhul reintregirii neamuluiï¿½,
"Istorie bisericeascaï¿½ si "Istorie.
Cultura. Civilizatieï¿½, pana seara tarziu.
In ziua urmatoare s-a realizat o
minunata descindere prin cateva
locuri memorabile in cadrul excursiei
tematice si documentare "Din Valea
Muresului in Valea Bistricioareiï¿½.
Primul obiectiv vizitat a fost Monumentulmausoleu de la Toplita- Gura
Secului, ridicat in memoria celor 771
de ostasi romani care si-au pierdut
viata in Primul Razboi Mondial pentru
eliberarea Ardealului si care se
odihnesc sub edificiu. Apoi ne-am
oprit in statiunea Borsec, vizitand
Muzeul Apelor Minerale din centrul
localitatii, de langa fantana
arteziana. Un scurt popas la Biserica
ortodoxa, ridicata pe locul in care
s-a aflat o biserica ctitorita Miron
Cristea (1936). Ajunsi la Capu
Corbului, am vizitat Cimitirul eroilor
din Primul Razboi Mondial si biserica
in care se afla catapeteasma ce a
fost distrusa, a bisericii din Borsec.
Cimitirul eroilor din Primul Razboi
Mondial din Tulghes a insemnat un
alt popas important, la fel si Biserica
de lemn Sf. Arhangheli Mihail si
Gavriil, ce dateaza din 1828, si
Capela de lemn Sf. Apostoli Petru si
Pavel, construita in anul 1922.
Pe drumul de intoarcere la Toplita
am avut placuta ocazie de a servi
pranzul alcatuit din mancaruri traditionale,
intr-un spatiu rustic, pastrand
atmosfera specifica din vremea
haiducilor, la "Stana Haiduculuiï¿½.
In ultima zi, am participat la Sf.
Liturghie Arhiereasca prilejuita de
sarbatoarea hramului Manastirii
"Sfantul Ilieï¿½, ctitorita de Miron
Cristea, alaturi de pelerini din toate
colturile tarii, bucurandu-ne impreuna
de inalta distinctie inmanata
la ceremonialul religios de
ministrul Apararii Nationale, Mircea
Dusa, celui care a carmuit cu
credinta timp de 20 de ani
Arhiepiscopia Covasnei si Harghitei,
IPS Ioan Selejan.
Toate manifestarile culturale din
acest an s-au desfasurat cu implicarea
activa a respectatului profesor
Ilie Sandru, caruia, cu ocazia
onomasticii si a zilei de nastere i-am
cantat "Multi ani traiasca!ï¿½ si i-am
urat viata lunga si multa, multa
sanatate si putere de munca.
Prof. CODRUTA BACIUT

Revista revistelor

Vatra veche la nr. 67

Din sumar: Restituiri. Reintoarcerea Poetului, de
M.N. Rusu, Poeme inedite de Nichita Stanescu,
Vatra veche, dialog cu Theodor Damian, de Flavia
Topan, Vatra veche, dialog cu Gabriel Plesea, de
Flavia Topan, Eseu. Cinci ani fara
Grigore Vieru, de Ognean Stamboliev,
Nevoia de restituiri (Serafim Duicu), de
Nicolae Baciut, Autof(r)ictiuni.
Absenta, de Valeriu Gherghel, De doua
ori Booker Prize (Hilary Mantel), de
Mihaela Mudure, Amurgul iubirii, de
Aurel Codoban, Iubirile scriitorilor. Al.
Odobescu si Sasa, de Mihai Stirbu,
Elogiu dragostei (Ion N. Oprea), de
Vasile Filip, Scriitorul integral (Mihail
Diaconescu), de Monica Dusan, Per tu
cu Ana Blandiana, de Nicolae Baciut,
In memoriam. Andrei Bodiu, de Cristina
Sava, Poeme de Theodor Damian, Petru
Solonaru, Nicolae Nicoara, Ioan Vasiu,
Iulian Filip, Rodica Dragomir, Mihaela
Malea Stroe, Sanziana Batiste, Doina Chereches,
Dumitru Matcovschi, Sebastian Golomoz; O carte
pentru Nobel. Ispita izbavirii, de Mihai Sin, de Mariana
Cristescu, Cronica literara. Albastrul glas de inger (Gh.
A. Stroia), de Ioan Vasiu, Daniel Piscu in supermagazinul
realitatii, de Constantin Stancu, Poezia, "dulcea
povaraï¿½ (Miron Tic), de Ioan Vasiu, Aventurile lui
Bobita cineastul (Maria Manzala), de Ioana Stuparu,
Poeme verzi pe pereti, de Nicolae Baciut, cronica la
"Cronica de gardaï¿½ (Menut Maximinian), de Melania
Cuc, Un cavaler al Dreptatii si Artelor (Ioan Tudor), de
Mircea Doreanu, Vulturul albastru (Ioan Barbu), de
Geo Constantinescu, Jertfa de seara (Valentina
Becart), de Mihai Pastragus, Tu-risti prin Australia
(Michael Cutui-Baetu), de Razvan Ducan, Cu gust de
infinit (Elena Angheluta Buzatu), de Vasile Popovici,
Apus in deriva (George Baciu), de Constantin
Voiculescu, Act venetian (Camil Petrescu), de Ionel
Popa, Memoriile lui Ion D. Sirbu (Mihai Barbu), de
Dumitru Velea,
Cartea dorurilor mele (Zina Cenusa), de Lina
Codreanu, Oameni pe care i-am cunoscut. Bruce Wallis,
de Veronica Pavel Lerner, Starea prozei.
Tort cu frisca, de Oana Irina Turcu, Starea
prozei. Canea, de Decebal Alexandru
Seul, Documentele continuitatii. Primul
Razboi Mondial ï¿½ un conflict indelung
asteptat, de Gica Manole, Convorbiri
duhovnicesti. I.P.S. Selejan, de Luminita
Cornea, Sfantul Apostol Petru, de
Gheorghe Nicolae Sincan, Cazul Florea,
profesor de istorie, de Horea Porumb, Dan
Puric ï¿½ actor, regizor si marturisitor
crestin, de Stelian Gombos, Conjugarea
verdelui, "Masurariulï¿½ civilizatiei, de
Valentin Marica, Ancheta "Vatra vecheï¿½.
Casa Memoriala "Calistrat Hogasï¿½, de
Luminita Cornea, Coltul negativist, de
Darie Ducan, Biblioteca Babel. Germain
Droogenbroodt, prezentare si traducere de Gabriela
Calutiu Sonnenberg, Nicholas Catanoy/Nicolae
Catanoiu, de Andra Dumitrescu, Starea prozei. Titi, de
Ioan Gheorghisor, Asterisc. Copiii altora, de Boris Marian,
Dumitru Matcovschi ï¿½ o amintire vie, de Tatiana
Satravca, Excelsior. Vasile Gribincea, de Angela Olaru,
Cod galben de poezie (Nicolae Baciut), de Vasile
Gribincea, Curier, Epigrame de Vasile Larco, Pictori
romani. Theodor Aman, de Cosmina Marcela Oltean,
Tezaur. Cine-o zis dorului dor, Anton Ratiu, Literatura si film.
Un discurs demolator, de Alexandru Jurcan.
Ilustratia numarului, Anton Ratiu. (N.B.)

Carti noi

LUMEA DE LA INCEPUT

Motto:

Bine-i sta la frunza-n pom

Si la omul care-i om

Bine-i sta la pom in floare

A fi om ii lucru mare.

Din zestrea pe care am primit-o de la
Dumnezeu, doresc sa inmultesc acest
talent spre al cunoaste si altii din satul
de la marginea codrului de sub poalele
Zaspadului, de unde am vazut lumina zilei.
Cu dorinta de a nu se risipi comorile
tezaurului romanesc, de a nu se usca
radacinile obiceiurilor taranesti traditionale
ale satului meu Idicel Padure,
cu toate piedicile cate mi s-au pus, am
trecut peste granitele urii celor ce cu
toate fortele au incercat sa le mistuie.
Fiind deplin convinsa caci a te numi
om de cultura trebuie sa lasi in urma
ceea ce ai primit de la inaintasi, nu-i de
ajuns a "sari in sus si a pica in josï¿½,
apoi esti mare om de cultura. Intelegand
treptele culturii, am continuat a umple si
a pastra ceea ce a fost in lada de zestre, cele deteriorate le-am reinnoit,
cele necesare le-am continuat precum am invatat de la bunici si strabunici.
Nu mi-a fost, nu-mi este si nu-mi va fi rusine cu portul traditional taranesc.
M-am nascut Roman, Roman vreau sa traiesc.
RAFILA MOLDOVAN

Biografie

M-am nascut la 19 octombrie 1939, in satul Idicel Padure, in catunul
Bonzaresti, intr-o vreme de grele incercari pentru oamenii din sat, pe
cand au aparut vesti de la razboi.
In acele vremuri involburate, distractia prunciei la varsta de 5 anisori
s-a transformat intr-o mare frica, vazand zilnic grupuri de avioane pe
deasupra noastra, care veneau foarte aproape de pamant, urcau si
coborau, dupa forma dealurilor si a vailor.
Dar frica nu a incetat, ci crestea pe zi ce trecea, fiind ca au ajuns
militarii care si-au facut transee la o distanta foarte mica de casa bunicii,
in care locuiam cu mama si fratii ei. Acea frica mi-a intrat in toate
madularele si in inima tot mai mult, totodata, si frica de Dumnezeu.
E greu de povestit prin ce mizerie am trecut in vara anului 1944, dar am
trecut cu ajutorul lui Dumnezeu, caci el ne-a mai ramas, pe tata nu am
apucat sa-l mai cunosc, fiind plecat la concentrare, apoi a inceput
razboiul, din care nu s-a mai intors, cazand la Cotul Donului.
Cu gandul la Tatal Ceresc, dupa cum ma invata bunica, aveam nadejde
ca ma va ajuta.
Am ajuns sa umblu la scoala, cele 4 clase la Idicel Padure, apoi clasele
5-7 la Idicel de Sus, dupa care, avand inclinatia spre o cariera artistica,
am fost oprita de mama sa urmez o asemenea meserie. Am facut un curs
de croitorie la Tg.-Mures, dupa care, pe langa munca la camp, am inceput
sa lucrez acasa la costume populare si tot felul de confectii pentru
femei si copii, dar cu pareri de rau ca nu m-o lasat mama sa lucrez ca
ucenica la Mures, sa pot cumva sa urmez o scoala ca sa ajung cantareata
de muzica populara si actrita, asa ca am ramas in sat cu mari regrete.
Tesutul l-am invatat de la bunica, de la varsta de 10 ani, si coseam
foarte frumos. Eram foarte talentata la programele de teatru, in care
eram un actor de baza, si in rol de fata, si de baiat. Doinele pe care le
auzeam nu le canta nimeni mai frumos ca mine.
Pe vremea aceea, casatoriile se faceau la o varsta destul de tanara,
la 18 ani, iar la 19 ani o aveam pe fiica Maria, insa casatoria nu a fost
reusita, dar m-am bucurat de acea fiica cuminte si inteligenta.
Din a doua casatorie, care a durat doar 13 ani, am ramas cu inca trei
copii: Mihai de 7 ani, Rodica de 3 ani si Rafila de un an si doua luni, cu
casa in constructie, aveam doar o camera gata in interior.
Maria, fiica cea mare, a fost un mare sprijin pentru fratii ei. Daca mama
este cu frica lui Dumnezeu, nici copiii nu stiu sa faca diferenta, asa ca
de multe ori Maria a fost ca o mama pentru cei mici si asa a ramas.
Din anul 1976, am dus greul printr-o ploaie de vrajmasi, anul in care am
ramas vaduva la 36 de ani. Multumind lui Dumnezeu, i-am crescut cu
foarte mult efort, facandu-le nunta la fiecare.
Multumesc lui Dumnezeu ca i-am vazut pe toti in cununie.
Fiind cautata ca rapsod popular, am fost inregistrata la Radio
Tg.-Mures cu cantece si pricesne, apoi, prima filmare in 1999 de echipa
TVR 1 Bucuresti, cand am intemeiat Muzeul "Amintiri din stramosiï¿½, in
propria gospodarie, care contine obiecte vechi de uz casnic si gospodaresc,
autentice, romanesti, care mentin traditia vie, lucrate de mainile
strabunicii, bunicii si ale mele.
Am obtinut numeroase diplome, aproape 100, participand la diferite
evenimente si concursuri precum: cursul de Agroturism la Vatra Dornei,
"Debut 50 Plusï¿½, "Poezia Credoï¿½, curs de asimilare "Cantareti bisericestiï¿½.
Am obtinut diploma de membra a Academiei Artelor Traditionale din
Romania si o Diploma de excelenta a artelor literare.
Nu ma pot desparti de activitatile cu care am fost deprinsa de mica.