Un mesaj catre parinti:
Asteptarea nu e o solutie!

Uneori timpul nu vindeca.
Nu repara, nu indreapta. Ma
adresez parintilor care, in
vartejul cotidian al greutatilor,
problemelor si deciziilor
de tot felul, amana la
nesfarsit tocmai una din
cele mai importante decizii:
de a cere ajutor atunci cand
se simt depasiti de schimbarile
ingrijoratoare de comportament ale propriilor copii.
In situatia in care suspectati la propriul copil un consum de droguri,
iar eforturile dumneavoastra de a discuta cu el despre acest lucru sunt
sortite esecului, a spera ca lucrurile sa se rezolve de la sine ("poate-i
vine mintea la cap�) este o asteptare nerealista si agravanta.
Etnobotanicele (de exemplu) pot produce tulburari radicale in formarea
personalitatii adolescentului intr-un timp foarte scurt (saptamani) sau
pot declansa tulburari psihice grave, uneori ireversibile.

Un alt mare prejudiciu creat de consumul de droguri (legale sau
ilegale) este dependenta psihica, care poate dura o viata. Am cunoscut
un alcoolic abstinent care nu mai consuma nicio picatura de alcool de
10 ani 7 luni si 3 zile. Dupa atata timp, el inca numara zilele. Pentru ca
fiecare zi era o victorie impotriva poftei de alcool. Va amintiti replica
romantica: "Te voi uita. Chiar in fiecare zi.�?. E valabila si aici, ca in
orice mare iubire.

Cel mai frecvent, oamenii se tem de dependenta fizica. Insa
dependenta psihica este cea care conduce in timp la dependenta
fizica si persista mai mult timp decat aceasta, explicand reluarea
consumului chiar si dupa perioade lungi de abstinenta.

De aceea, orice zi este importanta pentru a va aduce copilul inapoi
din lumea drogurilor. Apelati la ajutor din timp, cand inca va mai
vorbeste! Inainte ca orice punte de comunicare cu el sa fie distrusa,
inainte sa dispara cu zilele, fara sa mai stiti de el.

Acordati atentie semnalelor de alarma � acele schimbari radicale
si persistente de comportament, cum ar fi:

- devine evitant fata de dumneavoastra, "ascuns�

- lipseste mult de acasa fara sa va spuna unde se afla, nu va raspunde
la telefon cand incercati sa-l contactati (sau isi inchide telefonul)

- si-a schimbat anturajul, isi neglijeaza preocuparile si relatiile
anterioare

- lipseste tot mai mult de la scoala

- scad calificativele scolare

- cand ajunge acasa, pare beat fara sa miroase a bautura (ochi
sticlosi sau rosii, pupile marite sau micsorate, ametit)

- cand e prezent acasa, e somnolent si doarme exagerat de mult sau,
dimpotriva, e agitat si nu poate sa doarma

- are modificari ale apetitului alimentar (fie este exagerat, mai ales
pentru dulciuri, fie nu poate manca)

- scadere semnificativa in greutate

- e usor iritabil, se enerveaza din orice, devine rapid agresiv verbal
sau fizic

- va cere din ce in ce mai frecvent sume tot mai mari de bani

- ati gasit in casa sau in hainele sale pliculete cu prafuri sau fragmente
vegetale, foite subtiri (ca cele de tigara), seringi

- atunci cand abordati subiectul unui posibil consum de droguri,
bate in retragere si se eschiveaza sau, dimpotriva, devine agresiv.

Desi e greu de acceptat ca este posibil ca propriul copil sa consume
droguri, amanarea rezolvarii situatiei nu face decat sa agraveze
situatia. Nu o luati ca pe un esec al dumneavoastra ca parinte, pentru
care sa va simtiti vinovati sau rusinati. Se intampla. Luati-o ca pe o
provocare careia trebuie sa-i faceti fata, daca va iubiti copilul. Lasati
orgoliul si imaginea/blazonul familiei deoparte. Cat ar valora daca
v-ati pierde copilul?

Psiholog CARMEN VODA,
Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Mures
(Servicii de asistenta pentru consumatorii de droguri)
Aleea Carpati nr. 17, tel./fax: 0265-210.230

Lasă un comentariu